„Vă asigur că am toate studiile, diplomele și experiența profesională necesară pentru deținerea acestei funcții-cheie în lupta pentru justiție, dreptate și un stat de drept în Republica Moldova”. Aceasta a fost reacția șefei Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, la scandalul mediatic lăsată joi seara, 13 iulie curent, într-o postare pe Facebook despre locația sa într-un ultim aliniat.

Veronica Dragalin s-ar afla în prezent la Viena, unde participă la conferința plenară #GlobENetwork.

Postarea a fost publicată la ora 18:52 ora Republicii Moldova, 17:52 ora Vienei, Austria.

Mai devreme, când Realitatea.md a solicitat un comentariu, reprezentanții Serviciului de presă al PA ne-au spus că instituția „își rezervă dreptul să nu comenteze”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022.

În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Cei trei membri CSP explică de ce numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție nu corespunde normelor legale. Adițional, pentru Realitatea.md, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a confirmat că diploma din SUA deținută de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a fost echivalată după ce Dragalin a fost numită în funcție, dar nu până la depunerea dosarului de participare la concursul pentru ocuparea funcției de procuror șef la PA, așa cum prevede legea.

#diploma #Procuratura Anticoruptie.#studii #Veronica Dragalin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.