Desfășurarea alegerilor în afara granițelor țării a devenit o realitate electorală de prim-plan pentru Republica Moldova. Aproape o treime din forța de muncă activă se află în străinătate, iar implicarea acestora în procesele electorale este nu doar inevitabilă, ci și esențială pentru legitimitatea democratică, transmite Asociația ADEPT. Acest non-paper oferă o analiză clară a evoluției cadrului legal privind votul în diaspora și a angajamentelor internaționale asumate de statul moldovean în acest domeniu.

Un drept constituțional garantat tuturor cetățenilor, indiferent de locul aflării

Dreptul la vot este reglementat în mod expres de articolul 38 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că „voința poporului constituie baza puterii de stat” și că aceasta se exprimă prin alegeri libere, prin sufragiu universal, egal, direct și liber exprimat. Codul electoral actual, adoptat în 2022, reafirmă acest principiu la articolul 4, precizând că „fiecare vot are putere juridică egală”.

Această abordare este consolidată de jurisprudența Curții Constituționale, care, începând cu Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998, a reiterat că dreptul de vot nu poate fi condiționat de factori administrativi precum reședința sau înregistrarea consulară. Curtea a calificat ca neconstituționale orice obstacole care ar putea împiedica cetățenii să-și exercite acest drept, reafirmând că înregistrarea alegătorilor trebuie să fie pasivă – adică automată, realizată de autorități, fără obligații suplimentare din partea cetățenilor.

Un parcurs legislativ marcat de extindere și incluziune

În perioada 1992–1996, posibilitatea de a vota în afara țării era limitată strict la secțiile de vot organizate în cadrul misiunilor diplomatice și consulare ale Republicii Moldova. Acest regim, deși restrictiv, a fost treptat extins.

O etapă nouă a fost adoptarea Codului electoral din 1997, care a urcat dreptul la vot al cetățenilor aflați peste hotare la nivel de principiu general. Codul prevedea obligația misiunilor diplomatice de a crea condiții pentru exercitarea acestui drept, fără a-l condiționa de statutul juridic sau administrativ al alegătorului în statul gazdă.

O nouă deschidere a fost produsă în 2010, când, prin Legea nr. 119, Moldova a permis organizarea secțiilor de vot și în afara misiunilor diplomatice – în localitățile unde există comunități de cetățeni moldoveni. Această inovație a fost inspirată de practica altor state, în special Bulgaria, care deschidea secții de vot la solicitarea a doar 20 de cetățeni.

Tot atunci a fost introdus mecanismul înregistrării prealabile online, folosit nu pentru validarea dreptului de vot, ci ca instrument de estimare a cererii și de planificare administrativă a secțiilor de vot. Astfel, înregistrarea prealabilă nu a devenit niciodată o condiție de fond pentru exercitarea votului.

În 2017, cadrul legal a fost consolidat prin stabilirea unor criterii clare pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare, printre care se regăsesc: datele deținute de misiunile diplomatice, informații statistice relevante, înregistrările prealabile și participarea la scrutinele anterioare. Aceste criterii au fost păstrate și extinse în Codul electoral din 2022, care a introdus un prag minim de 500 de cetățeni într-o localitate pentru deschiderea unei secții, condiționat de acordul statului gazdă.

Astăzi, votul în afara țării este organizat de Comisia Electorală Centrală pe baza unor criterii previzibile, transparente și proporționale, care reflectă realitățile demografice și de mobilitate ale cetățenilor moldoveni din străinătate.

Alinierea la standardele internaționale: un angajament ferm

Republica Moldova nu este singură în acest parcurs. Majoritatea statelor democratice au adoptat politici de extindere a votului peste hotare. Conform datelor din 2025, peste 140 de state permit cetățenilor lor să voteze la alegeri naționale chiar și atunci când se află în afara țării – față de doar 60 în anul 2000.

Standardele internaționale sprijină ferm acest drept. Comisia de la Veneția, în Raportul său din 2011 privind votul în străinătate, subliniază că statele care decid să acorde acest drept trebuie să asigure condiții reale și nediscriminatorii pentru exercitarea lui. Totodată, recomandă ca alegătorii aflați peste hotare – indiferent dacă temporar sau permanent – să beneficieze de aceleași drepturi electorale ca și cei din țară.

Rezoluția 1459 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (2005) merge chiar mai departe, afirmând că „statele membre ar trebui să se abțină de la impunerea de obstacole inutile” în calea exercitării acestui drept.

În aceeași linie se înscrie și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În cauza Sitaropoulos și Giakoumopoulos vs. Grecia (2012), Curtea a subliniat că deși statele au o marjă de apreciere privind reglementarea votului în străinătate, acestea trebuie să manifeste coerență între principiile constituționale și implementarea practică. Odată recunoscut, dreptul de vot trebuie să poată fi exercitat efectiv.

Concluzie

Republica Moldova a dezvoltat un cadru legal coerent, modern și compatibil cu standardele europene, pentru a asigura exercitarea dreptului de vot de către cetățenii săi aflați peste hotare. Această evoluție a fost progresivă, fără discontinuități, și s-a bazat pe respectarea principiului votului egal și a obligațiilor asumate în plan internațional.

Orice tentativă de restrângere a acestui drept – fie prin condiționări administrative precum înregistrarea consulară, fie prin măsuri arbitrare de reducere a impactului voturilor exprimate în afara țării – nu doar că este contrară literei și spiritului Constituției, dar riscă să submineze încrederea în integritatea procesului electoral.

Respectarea dreptului la vot pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care se află, este o măsură de sănătate democratică. Iar protejarea acestui drept este o responsabilitate fundamentală a statului Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT este un centru independent, de analiză și consultanță privind procesul decizional, politic, electoral și social-economic din Republica Moldova și din regiune. Misiunea ADEPT constă în promovarea valorilor democratice și sprijinirea participării active a cetățenilor la viața publică.

De la înființarea sa în 2000, ADEPT a fost în prima linie a demersurilor pentru buna guvernare, integritatea electorală și implicarea civică prin cercetare, advocacy și informare publică. Din 2018, ADEPT deține Secretariatul Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), o platformă care reunește organizații ale societății civile pentru a asigura transparența, incluziunea și integritatea proceselor electorale din Republica Moldova.