Doar cinci persoane s-au plâns la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), urmare a escrocheriei cu TUX. Președintele CNPF, Dumitru Budianschi, a declarat la Moldova 1 că recuperarea banilor este puțin probabilă.

Potrivit lui Budianschi, TUX nu a avut nicio legătură cu entitățile supravegheate de CNPF, iar activitatea rețelei reprezenta o schemă frauduloasă desfășurată în afara pieței reglementate, comparabilă cu schimbul ilegal de valută „la colț de stradă”, notează BANI.MD. Oficialul susține că platforma a operat „în umbră”, fără publicitate, ascunsă în grupuri de WhatsApp, Telegram și alte rețele, motiv pentru care autoritățile nu au putut identifica fenomenul din timp. CNPF a aflat despre schemă abia în vară, în timpul unei campanii de educație financiară, în urma discuțiilor cu un grup de elevi.

„Ne-am dat seama rapid că este o piramidă și am alertat poliția”, a spus Budianschi, subliniind că CNPF nu are dreptul legal să efectueze percheziții, să intervină în birouri sau să facă investigații operative. Funcționarul a punctat că „aceasta este competența organelor de drept”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Budianschi descrie mecanismul TUX drept un amestec de acțiuni ilegale și elemente aparent legale: portofele electronice, conversii în USDT, plăți în magazine cu carduri conectate la aceste portofele, toate create astfel încât participanții să creadă că totul este în regulă.

Întrebat dacă oamenii își vor recupera banii, șeful CNPF a fost tranșant: „Foarte puțin probabil. Banii aceștia, de regulă, ajung pe anumite aplicații descentralizate pe criptoactive și acolo pot să stea bine mersi mult timp”.

Amintim că în dosarul TUX au avut loc 28 de percheziții pe întreg teritoriul țării, iar în urma descinderilor au fost reținute cinci persoane, inclusiv liderii platformei, Antonina și Valentin Samoilă. Rulajul total al platformei în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro, ceea ce face din cazul TUX unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din ultimii ani.

#bani #CNPF #Dumitru Budianschi #recuperare #TUX

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.