Ministerul Sănătății al Republicii Moldova informează că, în perioada 31 ianuarie – 06 februarie 2022 (săptămâna 5) au fost înregistrate 28 140 de cazuri de COVID-19, dintre care 5 908 în regiunea transnistreană. Astfel, datele arată că incidența a constituit 754 de cazuri la 100 mii populație, ceea ce înseamnă o scădere cu peste 10% față de a patra săptămână a acestui an. Totuși, comparativ cu luna trecută, incidența este mai mare de 7,6 ori.

Totodată, numărul de cazuri s-a redus și în rândul femeilor însărcinate. În perioada menționată, au fost înregistrate 92 de cazuri. La fel, se constată mai puține cazuri de infectare în rândul copiilor, de la 3 241 în a patra săptămână a anului curent la 2 173 în a cincea săptămână.

În rezultatul constatării unei incidențe mai mari de 250 de cazuri la 100 mii populație, în această perioadă, a fost stabilit cod roșu la nivel național, cu excepția raionului Telenești unde a fost astestat cod portocaliu cu 237 de cazuri la 100 mii populație.

În ceea ce privește mortalitatea, la nivel național, au fost notificate 134 de decese provocate de COVID-19, ceea ce înseamnă o creștere de circa 12% comparativ cu indicatorul respectiv din a patra săptămână.

Menționăm că, secții cu paturi pentru pacienții cu COVID-19 rămân desfășurate în 34 de instituții medico-sanitare publice, cu peste 13% mai mult comparativ cu a patra săptămână. Media zilnică a pacienților spitalizați, în perioada 31 ianuarie – 06 februarie curent, a constituit 3 001 persoane, cu circa 16% mai mult față de a patra săptămâna. Fondul de paturi destinat pacienților cu COVID-19 a crescut cu aproape 8% comparativ cu a patra săptămână.

În același timp, numărul persoanelor vaccinate s-a redus cu 11% față de a patra săptămână, constituind un număr total de 37 196 de persoane imunizate în perioada 31 ianuarie – 06 februarie 2022. Mai mult, alte 189 585 de oameni au mers la centrele de vaccinare pentru administrarea dozei booster.

Astfel, acoperirea națională cu o doză, în populația generală, constituie peste 31%, iar cu schemă completă – aproximativ 30%.

De precizat că, până pe 30 ianuarie curent, cea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă se înregistra în mun. Chișinău – 45% și Soroca – 33%, iar cea mai redusă acoperire vaccinală se atesta în UTA Găgăuzia 18%, Sîngerei și Leova -20%.

De la începutul pandemiei, Republica Moldova a recepționat 2 823 060 de doze de vaccin împotriva COVID-19. Vaccinarea împotriva COVID-19 este gratuită și recomandată de toate instituțiile de sănătate la nivel național și internațional, fiind o metodă eficientă pentru a opri răspândirea virusului.

#Ministerul Sănătății #statistica #vaccinare

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.