Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Exclusiv: Portofelul cripto al Kremlinului pe nume Ilan Șor

07 Aug. 2025, 13:19
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
07 Aug. 2025, 13:19 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Cândva, a intrat în istoria Republicii Moldova ca unul dintre arhitecții „furtului miliardului”. Astăzi, el jonglează din nou cu miliarde, dar de această dată, sub controlul și cu sprijinul direct al unui alt stat – Federația Rusă.

Kârgâzstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Mongolia – sunt doar câteva dintre punctele de pe harta unui imperiu din umbră, construit de politicianul fugar, transmite IPN.

În acest material dezvăluim mai multe detalii despre rețeaua de companii și scheme financiare pe care Ilan Șor le utilizează pentru a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile internaționale. Structurile sale colaborează direct cu băncile de stat din Rusia, dezvoltă monede și contribuie la formarea unei alternative la sistemul SWIFT.

Pe 1 septembrie 2024, în Bișkek apare o nouă structură cu un nume pompos – SA „Compania Comercială a Republicii Kârgâze”. Oficial, este o entitate de stat, fondată de Ministerul Economiei. În realitate, însă, reprezintă un element-cheie într-o schemă de ocolire a sancțiunilor internaționale, în centrul căreia se află Ilan Șor.

Compania primește dreptul exclusiv de a efectua plăți pentru bunuri care nici nu se află pe teritoriul Kârgâzstanului. Mai mult decât atât, i se permite să deschidă filiale în străinătate și să opereze prin conturi deschise la Aiyl Bank din Kârgâzstan și la Turkiye Emlak Katilim Bankasi AS din Turcia.

Chiar în primele luni de activitate, „Compania Comercială” își creează filiale: Golden Silk Road în Mongolia, precum și reprezentanțe în Egipt, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.

Sursele Agenției de presă IPN din Republica Moldova din cercurile financiare ale Kârgâzstanului susțin că înființarea acestei structuri a fost rezultatul unei înțelegeri între Șor și reprezentanți ai guvernului de la Bișkek. Scopul – facilitarea tranzacțiilor pentru grupul A7, strâns legat de Promsvyazbank, bancă aflată în proprietatea statului rus. Aceasta servește interesele Ministerului rus al Apărării.

Inițial, veriga principală în schema de ocolire a sancțiunilor a fost „Keremet Bank” – o instituție financiară kârgâză, prin care se efectuau plăți către Rusia și țări terțe. Însă, pe 15 ianuarie 2025, banca este inclusă în lista de sancțiuni a Departamentului Trezoreriei SUA, iar o lună mai târziu – și de către Regatul Unit și Uniunea Europeană.


La prima vedere, schema ar fi trebuit să se prăbușească. Însă chiar în aceeași zi apare un nou jucător – Capital Bank of Central Asia (CBCA). Controlul asupra acestuia este preluat de Ministerul Finanțelor din Kârgâzstan, iar în frunte este numit fostul vicepreședinte al Keremet Bank – Kantimir Cialbaev. Astfel, se schimbă doar denumirea și placa de la intrare, iar CBCA își asumă funcția de procesare a plăților în ruble și se conectează direct la Promsvyazbank – banca de stat rusă implicată în finanțarea sectorului de apărare.

Împreună, aceste instituții creează o structură care funcționează ca o alternativă la sistemul SWIFT, permițând efectuarea de tranzacții internaționale chiar și acolo unde canalele oficiale sunt blocate.

Când canalele bancare încep să se restrângă sub presiunea sancțiunilor, în prim-plan apare criptomoneda. Și aici, Șor este din nou alături de băncile de stat rusești.

Primul proiect lansat este A7A5 – un stablecoin creat cu implicarea Promsvyazbank și a companiilor afiliate lui Șor. Principiul său de bază este simplu: 1 (monedă) A7A5 = 1 rublă rusească. Oficial, este promovat ca o „nouă tehnologie financiară”, însă în realitate reprezintă un mijloc de a efectua tranzacții ocolind restricțiile. Moneda este listată pe platforma kârgâză Meer Exchange, precum și pe platformele internaționale Uniswap și Curve.

Dar Șor are și un proiect cripto mult mai ambițios – USDKG, cunoscut și ca „Gold Dollar”. Acest stablecoin este garantat simultan de dolarul american și de aurul fizic, aflat sub supravegherea Ministerului Finanțelor din Kârgâzstan.

Proiectul este coordonat de: Akbar Askarbekovici Bekboev – directorul proiectului, Almaz Kușbekovici Baketaev – ministrul de finanțe al Kârgâzstanului, William Campbell – expert în finanțe și tehnologii blockchain, Gabriel Guerra – specialist în marketing și dezvoltarea industriei cripto.

În iulie 2025, publicația Elliptic a semnalat o creștere spectaculoasă a volumelor de tranzacții: peste 1 miliard de dolari pe zi, cu un volum total care a depășit 41 de miliarde de dolari, iar capitalizarea de piață a tokenului s-a triplat, ajungând la 521 de milioane de dolari în doar două săptămâni.

Pentru a înțelege cum funcționează această rețea, este esențial să analizăm arhitectura de afaceri construită de Șor. În ultimii ani, el a creat un imperiu transnațional de companii în mai multe țări, toate având un scop comun: mascarea fluxurilor reale de bani și eludarea sancțiunilor impuse de Occident împotriva Federației Ruse.

Continuă să citești materialul pe IPN.md.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 18:12
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
17 Aug. 2026, 18:12 // Societate //  Realitatea.md

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!