Semnificația numirii unui procuror general în această funcție la PG, mai ales în contextul în care timp de trei ani, nu a existat un procuror care să aibă un mandat deplin, este colosală. Despre acest lucru menționează directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, conform jurnal.md.

„Într-un sistem al procuraturii, care, totuși, este un sistem cvasi-militar, importanța unui procuror general în funcție, cu mandat deplin, este enormă. Să ne aducem aminte că timp de trei ani de zile, Republica Moldova nu a avut un procuror general cu mandat deplin. Și avem o situație în care avem un nou CSP, care a trecut o procedură de evaluare, care a trecut inclusiv testul scandalurilor și crizelor, care a reușit să dizolve aceste probleme instituționale, diiferite mișmașuri, diferite scheme în mod transparent”, a punctat Groza.

Numirea lui Ion Munteanu în fucția de procuror general ar trebui văzută nu doar ca pe o reușită a sistemului de justiție, dar și ca o premisă, menită să indice asupra faptului că lucurile au cu adevărat potențial să se schimbe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Eu cred că lucrul acesta arată și creează premise pentru ca, totuși, să înțelegem că lucrurile se schimbă și se pot schimba, dacă fundamentul este unul corect. Și dacă pornim de la onestotate, de la integritate, cu siguranță competența va fi și mai vizibilă în activitatea inclusiv a procurorului general. Există o probabilitate destul de înaltă ca în luna iunie să urmeze a fi lansate aceste negocieri de aderare în mod formal, oficializat, în cadrul conferinței interguvernamentale. Moldova practic a îndeplinit acele nouă condiții tehnice pentru ca această decizie să fie luată. Comisia Europenă urmează ca în săptămâna următoare să informeze statele membre cu privire la dragul de îndeplinire a acestor condiții”, a mai precizat Iulian Groza.

#integritate #Ion Munteanu #Iulian Groza #procuror

Sutele de tancuri trimise de aliați în Ucraina sunt folosite ca tractoare și de operatorii de drone. Altele stau camuflate în pădure și sunt utilizate de ucraineni drept adăpost. Asta deoarece războiul modern a schimbat regulile și tancurile nu sunt eficiente în fața dronelor inamice.

Tancurile occidentale trimise în Ucraina sunt, în mare parte, inactive, potrivit The New York Times. Acestea sunt ascunse prin păduri fiind acoperite cu pânze de camuflaj pentru a nu fi observate de dronele inamice.

Un tanc care costă, în medie, 10 milioane de dolari, s-a dovedit a fi neputincios în fața dronelor ieftine care domină acum câmpul de luptă. Ca urmare, mașinilor scumpe li s-au găsit alte întrebuințări, scrie Mediafax.

Aproximativ jumătate dintr-un batalion de tancuri a fost adaptat pentru a fi utilizat de operatori de drone. Celelalte tancuri occidentale sunt uneori folosite pentru a tracta echipamente avariate, servind, practic, drept tractoare scumpe.

Conform unor informații, dintre cele aproximativ 82 de tancuri Abrams livrate, aproximativ 25 au fost lovite. De asemenea, dintre cele 10 donate de Suedia, a rămas doar un tanc în utilizare.

Estimările făcute de experți arată că până în prezent, Ucraina a primit de la aliații săi occidentali peste 800 de tancuri de luptă. Livrările au inclus atât tancuri din era sovietică recondiționate, cât și modele occidentale moderne.

Tancurile au fost livrate în mai multe valuri începând cu anul 2022.