Donatorii internaționali spun că ajută Moldova, deoarece este o țară mică, dar, care, dacă nu este ajutată să se dezvolte, poate da mari bătăi de cap sub forma traficuri criminale cu organe, cu arme mici, cu droguri etc. Deci, pentru comunitatea internațională este mult mai avantajos să ajute Republica Moldova, s-o aducă până la un anumit nivel, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema: „Administrarea social responsabilă a asistenței externe: mecanisme, garanții, eficiență”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Moldova, așa mică cum este, trebuie să-și găsească nișa economică și să fie integrată din punct de vedere economic într-un anumit spațiu. Și acest mecanism lucrează relativ bine, putem aduce și exemple. În 2001, Partidul Comuniștilor a venit la guvernare cu lozinca integrării în Uniunea Rusia-Belarus, iar peste un an și jumătate șeful statului a semnat decretul de integrare europeană, peste jumătate de an după ce Uniunea Europeană și-a anunțat noua strategie de vecinătate cu un instrument financiar. Decretul de integrare europeană a fost semnat peste o lună și jumătate, după ce la Chișinău a avut loc Summit-ul CSI, la care președintele Republicii Moldova și președintele Ucrainei s-au adresat către președintele Federației Ruse să constituie o uniune vamală. Nici Ucraina, nici Moldova nu au găsit înțelegere atunci. Zece ani mai târziu, Uniunea Vamală devenise o lozincă politică la modă, dar, în acele circumstanțe, soluția pentru Ucraina a fost integrarea euroatlantică, iar pentru Republica Moldova – integrarea europeană. Toate aceste lucruri s-au făcut pentru a nu lăsa de izbeliște țările noastre, care puteau deveni ușor victime pentru șantaj energetic”, a subliniat Igor Boțan.

El a spus că, în acest proces de tranziție, comunitatea internațională, în primul rând Uniunea Europeană, care era în proces de extindere, a văzut în Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Caucazul de Sud niște parteneri care se dezvoltă cu suportul Uniunii Europene, dar își păstrează cadrele acasă.

„E mai bine să oferi suport, la început granturi, după care credite, cu o rată a dobânzii foarte mică. Și toate aceste lucruri, dacă le parcurgem, pas cu pas, aducem societatea la un nivel în care poți dezvolta țara, o poți integra într-un spațiu în care există vector de dezvoltare. Aceste ajutoare sunt foarte bine conceptualizate, pentru că nimeni nu oferă bani pur și simplu așa. Banii se dau pentru anumite scopuri, cu verificările de rigoare, astfel încât să se vadă impactul acestui ajutor, până ajungi la o anumită limită și, mai departe, țara se poate dezvolta pe cont propriu”, a adăugat Igor Boțan.

În același timp, expertul permanent al proiectului a subliniat că cel mai important lucru este că actualmente guvernarea are capacitatea și credibilitatea de a atrage aceste resurse, venite din asistența externă.

„În prima jumătate a anului curent, Republica Moldova a primit promisiuni că va putea aduna din asistență externă aproximativ 1,3 miliarde de dolari. Asta înseamnă că această guvernare are credibilitate. În prezent, Republica Moldova trece printr-o criză energetică, creșterea bruscă a prețurilor, dar, per ansamblu, autoritățile au făcut față acestor crize. Cei care vin cu suport pentru Republica Moldova au și mecanisme de verificare că banii sunt cheltuiți pentru anumite scopuri. Marea problemă este capacitatea noastră de a asimila acești bani și de a-i utiliza exact pentru scopurile anunțate”, a atenționat Igor Boțan.

Potrivit expertului, societatea moldovenească are o capacitate enormă de a controla mersul bun al funcționării asistenței externe.

„Finanțatorii externi în Republica Moldova sunt apreciați. Principalul partid în opoziție, în programul său politic menționează că Banca Mondială, alte instituții finanțatoare internaționale, au devenit parteneri tradiționali ai Republicii Moldova. O atitudine atât de elogioasă la adresa finanțatorilor străini nu are nici partidul de guvernământ în Republica Moldova. Este un exemplu pozitiv și trebuie apreciat”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Administrarea social responsabilă a asistenței externe: mecanisme, garanții, eficiență” este ediția a 251-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

#ajutor #Igor Boțan #Moldova #UE

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, 6 septembrie, în cadrul unor demersuri diplomatice menite să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie mediafax.ro.

„Astăzi s-a stabilit clar că emisarii americani vor fi în Ucraina în zilele următoare și, de asemenea, în Rusia. Avem detaliile din partea echipei președintelui SUA. Am discutat astăzi că Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi, duminică, Kievul”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean a spus că autoritățile de la Kiev se pregătesc pentru vizita delegației americane și că a avut loc o reuniune cu echipa diplomatică ucraineană care lucrează cu Statele Unite ale Americii.

„La fel cum am făcut și în timpul vizitelor diplomatice americane anterioare, vom asigura funcționarea normală a spațiului aerian rusesc, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, a afirmat Zelenski.

Zelenski cere Rusiei să oprească atacurile aeriene

Liderul ucrainean a subliniat că măsurile de siguranță nu sunt luate pentru Rusia, ci pentru reprezentanții americani care participă la negocieri.

„Avem grijă de ei, nu de Rusia”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu va efectua lovituri aeriene împotriva Rusiei în perioada necesară vizitei și a cerut Moscovei să adopte aceeași poziție.

„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră, iar Rusia trebuie să facă același lucru, asigurându-se că nu vor exista lovituri aeriene din partea sa pentru perioada necesară desfășurării acestor discuții și rezolvării problemelor logistice legate de această vizită americană”, a declarat președintele ucrainean.

Solicitarea vine în timp ce Rusia și Ucraina continuă să efectueze atacuri aeriene, inclusiv asupra unor zone aflate în interiorul teritoriului celeilalte țări. Vineri, un atac cu dronă rusesc a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a pune capăt războiului”

Zelenski a declarat că obiectivul Kievului este ca vizita și negocierile cu partea americană să fie „cât mai constructive și substanțiale posibil”.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a duce acest război spre sfârșit. Vom vedea ce propuneri aduc Steve și Jared și ce li se va spune la Moscova ca răspuns”, a spus Zelenski.