Pe data de 27 februarie, ora 15:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală invită vizitatorii la lansarea Expoziției „Povestea mâinilor creatoare. Piese din fibre vegetale”, realizată de meșterul popular Natalia Cangea.

Expoziția aduce în prim-plan autenticitatea obiectelor realizate manual din fibre vegetale: o gamă largă de păpuși în stil rustic și orășenesc, îngeri, jucării, panouri decorative, mărțișoare și diverse suvenire, evidențiind măiestria și creativitatea meșterului Natalia Cangea deține Titlul Onorific ,,Meșter Faur” din 2017, „Purtător de Tezaur Uman Viu” – din 2023, este membră a Consiliului Uniunii Meșterilor Populari din Moldova din anul 1998, șefă a secției Fibre vegetale în cadrul aceleiași uniuni. Din 2011, este președinta Filialei Criuleni a Uniunii Meșterilor Populari.

Este una dintre cele mai active și cunoscute împletitoare în fibre vegetale din Republica Moldova. Cunoscând tradiția meșteșugului, diverse tehnici și metode de lucru, meșterița a reușit să creeze o colecție impunătoare de lucrări cu o valoare artistică incontestabilă. Este coautoarea culegerii de programe didactice

„Educația tehnologică în școala auxiliară” (Chișinău, 2002) și autoarea cărții „Jucării din fibre vegetale” (Chișinău, 2009). Pedagog de vocație (deține gradul didactic I), a dorit să readucă în circuitul educațional modelarea din fibre vegetale, iar împreună cu elevii de la Centrul de Creație și Agrement al Copiilor din orașul Criuleni evocă lumea fascinantă a poveștilor. La Zolonceni, unde locuiește actualmente, a deschis Centrul de Meșteșuguri Artistice „Casa Cangea”. Natalia Cangea își desfășoară intens activitatea și peste Prut, fiind membră a Asociației Creatorilor Populari din România (din 1999), membră a Academiei Artelor Tradiționale din România (din 2004) și membră fondatoare a Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului”. Pentru activitatea culturală și educativă prodigioasă, a fost nominalizată ,,Omul anului 2006″, în raionul Criuleni. Deține și titlul „Cetățean de Onoare al raionului Criuleni”.

Vizitatorii vor descoperi, în cadrul expoziției, o colecție de piese realizate din fibre vegetale, care reflectă măiestria meșterului popular și frumusețea tradițiilor autentice păstrate peste timp. Prin intermediul acestei expoziții, muzeul își propune să promoveze și să valorifice meșteșugurile tradiționale.

Vă așteptăm cu drag!

#creativitate #expozitie #fibre vegetale #hand-made #mețter popular #muzeu #păpuși

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.