O grupare criminală specializată în escrocherii prin investiții fictive în servicii financiare și criptomonede a fost destructurată de ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate a INI, în comun cu procurorii și polițiștii din Ialoveni. Dosarul penal a fost inițiat în iulie 2025, pentru escrocherie în proporții deosebit de mari.

Potrivit anchetei, suspecții promiteau profituri rapide din investiții online și convingeau victimele să instaleze aplicații de acces la distanță pe telefoane, obținând control asupra dispozitivelor. Ulterior, acestea erau determinate să transfere sume importante de bani, inclusiv prin contractarea de credite. Activitatea era coordonată printr-un call-center din Chișinău, iar membrii grupării aveau roluri bine definite.

În urma cooperării internaționale, inclusiv prin Europol și sub egida Eurojust, au fost efectuate percheziții în Republica Moldova și România. Au fost ridicate automobile de lux, tehnică informatică, carduri bancare și sume importante de bani.

Potrivit Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, au fost identificate bunuri și conturi bancare în valoare de peste 9 milioane de lei, care urmează a fi puse sub sechestru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, 26 de persoane au statut de învinuit. Două au fost reținute, iar una este cercetată în libertate. Suspecții riscă pedepse de la 8 la 15 ani de închisoare.

#criptomonede #grupare criminala

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.