În prezent, în țară, în regiune și în lume, se profilează o criză alimentară, iar principalul motiv invocat este războiul din Ucraina provocat de către Federația Rusia. Or, ambele state sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Însă, reprezentanții sectorului agricol consideră că pe lângă factorii obiectivi, situația în domeniul securității alimentare este influențată și factorii subiectivi, inclusiv măsurile insuficiente din partea autorităților statului. Acestea, la rândul său, dau asigurări că identifică soluții pentru a depăși problemele existente. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către participanții la dezbaterea publică „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, expert permanent al proiectului, „criza alimentară” reprezintă o situație în care asigurarea populației cu alimente vitale, în conformitate cu normele fiziologice, este amenințată pe întreg teritoriul țării sau parțial. În această situație este necesară intervenția autorităților cu ajutor și măsuri speciale. „Foametea”, la rândul său, reprezintă lipsa severă de calorii care poate duce la diferite forme de malnutriție și poate avea consecințe grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor. „Deci, în cazul crizelor alimentare, oamenii pot avea acces la hrană pentru a-și satisface nevoile energetice, dar nu sunt siguri că această situație se poate păstra. Acest lucru denotă necesitatea de a lua măsuri împotriva crizelor alimentare”, a notat expertul.

Igor Boțan a declarat că, în Republica Moldova, printre instituțiile responsabile de securitatea alimentară se numără Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Economiei și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. De 11 ani, țara are o Strategie de Securitate Alimentară care prevede că politica de stat va asigura deplina și eficienta gestionare a resurselor alimentare strategice, precum și va promova astfel de politici etc. „Totodată, securitatea alimentară internă reprezintă una dintre prioritățile dezvoltării sectorului agroindustrial, iar toate astea se fac în baza principiului: „de la produse alimentare sigure la un regim alimentar sănătos”. La nivel internațional, există Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO), care are în sarcină sa, împreună cu guvernele statelor ONU, să garanteze securitatea alimentară a oamenilor și să nu admită foamete.

Cât ține de prețurile de consum, în opinia expertului, este important să fie utilizată metodologia Biroului Național de Statistică. Or, indicele prețului de consum măsoară tendința generală a evoluției în timp a prețurilor. „Tot ce cumpără consumatorul are preț și acest preț poate varia în timp, iar indicele prețurilor de consum măsoară aceste schimbări. Adică e legat în mare măsură de coșul de consum și de ceea ce se numește inflație”, explică Igor Boțan.

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, a menționat că problema care a cauzat această criză alimentară este războiul din Ucraina, care nu afectează doar populația ucraineană, ci produce efecte la nivel mondial. Una dintre cele mai grave probleme este furnizarea produselor agroalimentare, în condițiile în care atât Ucraina, cât și Federația Rusă, sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Potrivit lui, întreruperea lanțurilor comerciale, care asigurau o bună parte din populația țărilor lumii cu produse alimentare a cauzat și cauzează această criză.

„Cele peste 20 de milioane de tone de grâu, care astăzi sunt blocate în depozitele din Ucraina, nefiind exportate către consumatorul final, sunt motivul acestei crize. Republica Moldova, aflându-se în imediata vecinătate a Ucrainei, este direct afectată de consecințele acestui război, inclusiv sectorul agricol. „Războiul a afectat toate procesele, începând de la furnizarea atât de importantă cu imputurile necesare pentru a asigura un proces eficient de producere și de a asigura rentabilitatea sectorului, până la comercializarea produselor. Vorbim despre exportul acestor produse”, a notat ministrul.

Viorel Gherciu a spus că sectorul agricol nu este afectat doar sub aceste aspecte. „Or, în procesul de export al propriilor produse pe alte piețe sunt întâmpinate obstacole majore, inclusiv la ieșirea din țară pe partea vestică. Și aceasta pentru că fluxul de mărfuri din Ucraina, în mare parte, este direcționat, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova. Este important ca în aceste circumstanțe să fie identificate soluții pentru a eficientiza, a fluidiza acest tranzit al mărfurilor din Ucraina prin Republica Moldova și de a asigura producătorilor autohtoni un acces cât mai liber pentru produsele lor în piețe de export”, a precizat ministrul.

Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că, în secolul XXI și într-un amplu proces de globalizare, având o economie preponderent agroindustrială, în Moldova nu poate fi vorba despre foamete. Doar că este necesar de înțeles că de fapt criza alimentară nu se rezumă doar la lipsa alimentelor, ci se referă la problema accesibilității produselor, a prețurilor. „Și Republica Moldova, din păcate, având economia preponderent agroindustrială, având tradiții agricole bune, este destul de vulnerabilă în această situație”, opinează Alexandru Slusari.

Potrivit lui, volumele disponibile ale produselor alimentare nu constituie cea mai mare problemă, întrucât cele importate anterior din Ucraina și din Rusia au fost substituite. Însă, este rău faptul că acest deficit nu a fost acoperit cu produse autohtone, ci cu importuri. „La ora actuală, sub aspect cantitativ, criza alimentară nu se resimte. Cred că până la urmă un deficit de produse nu va fi, dar trendul este spre majorarea prețurilor. Dacă analizăm accesibilitatea produselor pentru persoanele cu venituri mici și, în primul rând, pensionarii, putem presupune că o parte din ei vor fi afectați de faptul că nu-și vor permite strictul necesar”, a menționat directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”.

Alexandru Slusari consideră drept cea mai mare problemă faptul că autoritățile nu aplică mai mare problemă este faptul că Republica Moldova pârghii și instrumente pentru a controla prețurile, dar și pentru a demonopoliza economia. „Din aceste considerente, în Moldova este cea mai mare inflație alimentară și deține locul doi după Turcia la inflația globală. Acest fapt denotă că nu doar motivele obiective influențează procesului, ci sunt mai multe carențe în administrarea mai multor procese pe piețele agroalimentare din partea autorităților statale”, a spus el.

Dezbaterea publică la tema „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de IPN, a fost ediția a 252-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#criza alimentara #dezbatere #Republica Moldova

În Gorj, la Bumbești Pițic, există un loc cu adevărat magic – Satul Răsturnat creația unui tânăr antreprenor local, Alexandru. La început a fost o schiță făcută într-un caiet de matematică, apoi a apărut o casă răsturnată care s-a transformat, în câțiva ani, într-un proiect turistic cu șapte căsuțe și un castel al vrăjitoarelor, scrie antena3.ro.

Alex spune că începutul a fost complicat, dar social media l-a ajutat să-și promoveze proiectul. Iar acum pregătește noi investiții și spune că tot ceea ce obține din afacere este reinvestit.

Ideea care a început cu o călătorie în Turcia

Povestea Căsuței Răsturnate începe în 2018, în timpul unei călătorii în Turcia. Alex Luțan – „Ducu”, așa cum îi spun apropiații – a trecut pe lângă un proiect care i-a atras atenția.

Nu l-a vizitat, dar imaginea avea să-i rămână însă în minte. La întoarcerea în țară, terenul pe care îl cumpărase urma să devină locul în care avea să transforme ideea văzută în Turcia într-o construcție neobișnuită.

„Am văzut acest proiect în Turcia, am trecut doar pe lângă el, nu l-am vizitat. Am ajuns în țară, am cumpărat terenul acesta și apoi mi-a venit în minte ideea unei case răsturnate. Am luat un caiet de matematică și am început să fac schițe. Nu aveam studii superioare și nici nu lucrasem vreodată într-un astfel de domeniu, însă lucrasem în construcții încă de la 14 ani. Toate verile mi le petreceam pe șantiere și aveam o idee despre cum se construiește o casă”, a povestit Alex pentru Gorjeanul.

Casa construită după schițele din caiet

Alex a avut schițele, experiența acumulată în construcții și ajutorul câtorva oameni.

„Eu am făcut schițele, am tăiat tot materialul, toate barele de fier, iar apoi am luat un sudor profesionist care să le asambleze. Totul a fost tăiat și apoi montat ca un puzzle, astfel încât fiecare piesă să vină perfect la locul ei. M-au ajutat și doi prieteni foarte buni, Robert și Mădălina. La început nici ei nu știau ce construim. Râdeau și spuneau că probabil facem o tribună”, a explicat el.

Pe măsură ce construcția avansa, misterul a început să dispară. Au apărut pereții, acoperișul, ferestrele și ușile, iar când a fost montată tabla, vecinii au înțeles ce construia, de fapt, Ducu.

Reacțiile nu au fost însă întotdeauna favorabile.

„Cred că Ducu ăsta a luat-o razna”

Într-o comunitate obișnuită cu locuințele tradiționale, o casă construită cu susul în jos părea, pentru mulți, o idee greu de înțeles.

„Fiind într-o zonă de țară, oamenii au început să râdă. «Cum să faci o casă răsturnată? Cine să vină să viziteze o casă răsturnată? Cum să bagi atâția bani într-o casă răsturnată?» Și au început să spună: «Cred că Ducu ăsta a luat-o razna». Părerile au început să curgă, unele mai răutăcioase, altele doar din neîncredere. Dar eu am mers mai departe”, a mărturisit proprietarul.

După finalizarea construcției a urmat însă adevăratul test – să-i convingă pe oameni să intre în ea. Iar primele șase luni au fost, așa cum a spus el, un „eșec total”.

„Pur și simplu, oamenii nu veneau. Nu erau curioși. La început nici nu am luat taxă. Oamenii veneau, vizitau și plecau. Aproximativ 95% plecau foarte mulțumiți, dar mai auzeai din când în când și câte o vorbă că am fost nebun să construiesc casa. După aproximativ o lună am introdus o taxă de 5 lei”.

În primele nouă luni au vizitat construcția aproximativ 1.000 de persoane, iar încasările au fost de aproximativ 5.000 de lei. Pentru o investiție de acest tip, suma era modestă, însă Alex nu a abandonat proiectul.

„Eu simțeam că această idee este ca o sămânță de dovleac care atunci a început să încolțească”, spune el.

Parcul de aventură, proiectul care nu a funcționat

Paradoxal, Căsuța Răsturnată nu fusese gândită inițial drept principala atracție a afacerii. Planul era ca aceasta să reprezinte doar un element al unui proiect turistic mai amplu, al cărui punct central urma să fie un parc de aventură.
Investiția nu a avut însă rezultatul așteptat.

„La început, casa răsturnată reprezenta doar un fel de logo. Motorul afacerii trebuia să fie parcul de aventură. Numai că parcul s-a dovedit a fi un eșec total. Nu era într-o pădure, iar vara era foarte, foarte cald. Nu am reușit să scoatem aproape niciun ban din investiție și a trebuit să abandonăm proiectul și să-l trecem la pierderi”, a povestit Alex.

În timp ce parcul de aventură a fost abandonat, Căsuța Răsturnată a rămas. Iar proiectul avea să primească o nouă șansă odată cu dezvoltarea promovării online.

Social media a dat proiectului un nou impuls

Proprietarul spune că, în timp, a înțeles importanța promovării în mediul online. Iar un reportaj TV a contribuit la creșterea vizibilității proiectului.

„Încet, încet, am început să facem mai multă reclamă și să înțelegem puterea social media. Nu știam la început să ne promovăm și să facem reclamă unde trebuie. După reportaj am primit un nou start puternic. Am început să prindem mult mai multă încredere în ideea noastră și am mers mai departe”.

Căsuța care fusese privită cu scepticism a început să devină cunoscută, iar succesul primei construcții a dus la apariția unei idei mai ambițioase – un sat întreg construit în jurul conceptului de „răsturnat”.

De la Căsuța Răsturnată la Satul Răsturnat

Potrivit lui Alex, reacțiile primite pe TikTok, dar și apariția unor proiecte asemănătoare au contribuit la dezvoltarea noului concept.

„Satul Răsturnat s-a născut dintr-o ambiție. Primeam foarte multe mesaje la clipurile de pe TikTok în care spuneam că avem prima casă răsturnată din România, iar oamenii îmi răspundeau că în Germania există de mai mult timp. În același timp, a apărut și un proiect care semăna cu al nostru. Am fost deranjat la început, dar, privind în urmă, cred că acel lucru m-a făcut să merg mai departe. Concurența, de cele mai multe ori, m-a făcut mai bun, nu mai rău”, a mărturisit el.

Așa a apărut proiectul dezvoltat în Bumbești-Pițic. Dacă prima construcție fusese o casă răsturnată, noul concept avea să reunească mai multe astfel de construcții într-un singur spațiu.

„Eu sunt foarte mândru că am avut ideea de a face un sat răsturnat. Casa răsturnată exista ca idee, dar conceptul de sat răsturnat, cu mai multe căsuțe la un loc, asta este ideea de care sunt cel mai mândru”.

În prezent, Satul Răsturnat are șapte căsuțe care pot fi vizitate. În perioada sărbătorilor de iarnă, complexului i se adaugă și Casa lui Moș Crăciun și Casa lui Grinch.

Investițiile continuă

Proiectul nu pare să fi ajuns la forma finală. Proprietarul spune că lucrează deja la o nouă investiție, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit încă, și are în plan amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii.

„Noi avem foarte multe idei și visăm foarte mult, însă cea mai mare provocare este partea financiară. Practic, tot ce s-a strâns în acești ani s-a reinvestit. Tot ce se strânge se reinvestește. Lucrăm la noi proiecte și sperăm să vă uimim și în anii următori”, a spus proprietarul Satului Răsturnat.