În prezent, în țară, în regiune și în lume, se profilează o criză alimentară, iar principalul motiv invocat este războiul din Ucraina provocat de către Federația Rusia. Or, ambele state sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Însă, reprezentanții sectorului agricol consideră că pe lângă factorii obiectivi, situația în domeniul securității alimentare este influențată și factorii subiectivi, inclusiv măsurile insuficiente din partea autorităților statului. Acestea, la rândul său, dau asigurări că identifică soluții pentru a depăși problemele existente. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către participanții la dezbaterea publică „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, expert permanent al proiectului, „criza alimentară” reprezintă o situație în care asigurarea populației cu alimente vitale, în conformitate cu normele fiziologice, este amenințată pe întreg teritoriul țării sau parțial. În această situație este necesară intervenția autorităților cu ajutor și măsuri speciale. „Foametea”, la rândul său, reprezintă lipsa severă de calorii care poate duce la diferite forme de malnutriție și poate avea consecințe grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor. „Deci, în cazul crizelor alimentare, oamenii pot avea acces la hrană pentru a-și satisface nevoile energetice, dar nu sunt siguri că această situație se poate păstra. Acest lucru denotă necesitatea de a lua măsuri împotriva crizelor alimentare”, a notat expertul.

Igor Boțan a declarat că, în Republica Moldova, printre instituțiile responsabile de securitatea alimentară se numără Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Economiei și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. De 11 ani, țara are o Strategie de Securitate Alimentară care prevede că politica de stat va asigura deplina și eficienta gestionare a resurselor alimentare strategice, precum și va promova astfel de politici etc. „Totodată, securitatea alimentară internă reprezintă una dintre prioritățile dezvoltării sectorului agroindustrial, iar toate astea se fac în baza principiului: „de la produse alimentare sigure la un regim alimentar sănătos”. La nivel internațional, există Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO), care are în sarcină sa, împreună cu guvernele statelor ONU, să garanteze securitatea alimentară a oamenilor și să nu admită foamete.

Cât ține de prețurile de consum, în opinia expertului, este important să fie utilizată metodologia Biroului Național de Statistică. Or, indicele prețului de consum măsoară tendința generală a evoluției în timp a prețurilor. „Tot ce cumpără consumatorul are preț și acest preț poate varia în timp, iar indicele prețurilor de consum măsoară aceste schimbări. Adică e legat în mare măsură de coșul de consum și de ceea ce se numește inflație”, explică Igor Boțan.

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, a menționat că problema care a cauzat această criză alimentară este războiul din Ucraina, care nu afectează doar populația ucraineană, ci produce efecte la nivel mondial. Una dintre cele mai grave probleme este furnizarea produselor agroalimentare, în condițiile în care atât Ucraina, cât și Federația Rusă, sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Potrivit lui, întreruperea lanțurilor comerciale, care asigurau o bună parte din populația țărilor lumii cu produse alimentare a cauzat și cauzează această criză.

„Cele peste 20 de milioane de tone de grâu, care astăzi sunt blocate în depozitele din Ucraina, nefiind exportate către consumatorul final, sunt motivul acestei crize. Republica Moldova, aflându-se în imediata vecinătate a Ucrainei, este direct afectată de consecințele acestui război, inclusiv sectorul agricol. „Războiul a afectat toate procesele, începând de la furnizarea atât de importantă cu imputurile necesare pentru a asigura un proces eficient de producere și de a asigura rentabilitatea sectorului, până la comercializarea produselor. Vorbim despre exportul acestor produse”, a notat ministrul.

Viorel Gherciu a spus că sectorul agricol nu este afectat doar sub aceste aspecte. „Or, în procesul de export al propriilor produse pe alte piețe sunt întâmpinate obstacole majore, inclusiv la ieșirea din țară pe partea vestică. Și aceasta pentru că fluxul de mărfuri din Ucraina, în mare parte, este direcționat, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova. Este important ca în aceste circumstanțe să fie identificate soluții pentru a eficientiza, a fluidiza acest tranzit al mărfurilor din Ucraina prin Republica Moldova și de a asigura producătorilor autohtoni un acces cât mai liber pentru produsele lor în piețe de export”, a precizat ministrul.

Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că, în secolul XXI și într-un amplu proces de globalizare, având o economie preponderent agroindustrială, în Moldova nu poate fi vorba despre foamete. Doar că este necesar de înțeles că de fapt criza alimentară nu se rezumă doar la lipsa alimentelor, ci se referă la problema accesibilității produselor, a prețurilor. „Și Republica Moldova, din păcate, având economia preponderent agroindustrială, având tradiții agricole bune, este destul de vulnerabilă în această situație”, opinează Alexandru Slusari.

Potrivit lui, volumele disponibile ale produselor alimentare nu constituie cea mai mare problemă, întrucât cele importate anterior din Ucraina și din Rusia au fost substituite. Însă, este rău faptul că acest deficit nu a fost acoperit cu produse autohtone, ci cu importuri. „La ora actuală, sub aspect cantitativ, criza alimentară nu se resimte. Cred că până la urmă un deficit de produse nu va fi, dar trendul este spre majorarea prețurilor. Dacă analizăm accesibilitatea produselor pentru persoanele cu venituri mici și, în primul rând, pensionarii, putem presupune că o parte din ei vor fi afectați de faptul că nu-și vor permite strictul necesar”, a menționat directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”.

Alexandru Slusari consideră drept cea mai mare problemă faptul că autoritățile nu aplică mai mare problemă este faptul că Republica Moldova pârghii și instrumente pentru a controla prețurile, dar și pentru a demonopoliza economia. „Din aceste considerente, în Moldova este cea mai mare inflație alimentară și deține locul doi după Turcia la inflația globală. Acest fapt denotă că nu doar motivele obiective influențează procesului, ci sunt mai multe carențe în administrarea mai multor procese pe piețele agroalimentare din partea autorităților statale”, a spus el.

Dezbaterea publică la tema „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de IPN, a fost ediția a 252-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#criza alimentara #dezbatere #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.