Feminizarea Moldovei și preluarea funcțiilor de conducere. Analiza presei de peste Prut și părerea celora „de acasă”

Treptat, dar sigur, femeile au ajuns să dețină cele mai importante funcții în stat în Republica Moldova. Aproape că ne-am obișnuit să auzim la știri, la radio, televiziune și diverse pe platforme ce încearcă să țină pasul cu vremurile noi: „președinta” țării, „prim-ministra” Republicii Moldova, șefa Curții Constituționale, „bașcana” Autonomiei Găgăuze – titulaturi ce păreau absolut imposibile cu numai câțiva ani în urmă… inclusiv din punct de vedere gramatical. Tot „pe mâna femeilor” au ajuns și 41 din fotoliile de parlamentari – o cifră mai puțin spectaculoasă, dacă o comparăm cu alte legislative, dar una fără precedent pentru parlamentul moldovenesc. O analiză referitor la feminizarea politicii în Republica Moldova din 2020 a fost realizată de către publicația română presshub.ro.

Potrivit publicației, de-a lungul scurtei sale istorii, R.Moldova s-a tot „lăudat” cu femei în funcții cheie. Între anii 2001-2009, acestora le-a revenit conducerea a patru ministere (Finanțe, Protecție Socială, Justiție), fotoliul de spicher al parlamentului, Eugenia Ostapciuc (2001-2005), ba chiar și cel de premier, în 2008, în fruntea guvernului fiind numită Zinaida Greceanîi. În majoritatea cazurilor, susțin analiștii, a fost vorba de „numiri de vitrină”, făcute de guvernarea comunistă, în timp ce adevărata putere era concentrată în mâinile liderului PCRM, Voronin.

Au existat și partide politice conduse de femei, dar acestea nu au reușit să se afirme ca forțe politice în deplinul sens al cuvântului și să ajungă de sine stătător în Parlament sau la guvernare.

Cum văd schimbarea în țara noastră Liliana Palihovici, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE pe probleme de gen, deputata PAS, Doina Gherman, fostul deputat PLDM, Vadim Pistrinciuc, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care au comentat feminizarea Republicii Moldova, găsiți aici.

#feminizare #functie #femei #Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.