Treptat, dar sigur, femeile au ajuns să dețină cele mai importante funcții în stat în Republica Moldova. Aproape că ne-am obișnuit să auzim la știri, la radio, televiziune și diverse pe platforme ce încearcă să țină pasul cu vremurile noi: „președinta” țării, „prim-ministra” Republicii Moldova, șefa Curții Constituționale, „bașcana” Autonomiei Găgăuze – titulaturi ce păreau absolut imposibile cu numai câțiva ani în urmă… inclusiv din punct de vedere gramatical. Tot „pe mâna femeilor” au ajuns și 41 din fotoliile de parlamentari – o cifră mai puțin spectaculoasă, dacă o comparăm cu alte legislative, dar una fără precedent pentru parlamentul moldovenesc. O analiză referitor la feminizarea politicii în Republica Moldova din 2020 a fost realizată de către publicația română presshub.ro.

Potrivit publicației, de-a lungul scurtei sale istorii, R.Moldova s-a tot „lăudat” cu femei în funcții cheie. Între anii 2001-2009, acestora le-a revenit conducerea a patru ministere (Finanțe, Protecție Socială, Justiție), fotoliul de spicher al parlamentului, Eugenia Ostapciuc (2001-2005), ba chiar și cel de premier, în 2008, în fruntea guvernului fiind numită Zinaida Greceanîi. În majoritatea cazurilor, susțin analiștii, a fost vorba de „numiri de vitrină”, făcute de guvernarea comunistă, în timp ce adevărata putere era concentrată în mâinile liderului PCRM, Voronin.

Au existat și partide politice conduse de femei, dar acestea nu au reușit să se afirme ca forțe politice în deplinul sens al cuvântului și să ajungă de sine stătător în Parlament sau la guvernare.

Cum văd schimbarea în țara noastră Liliana Palihovici, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE pe probleme de gen, deputata PAS, Doina Gherman, fostul deputat PLDM, Vadim Pistrinciuc, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care au comentat feminizarea Republicii Moldova, găsiți aici.

#femei #feminizare #functie #Moldova

Peste 500 de artiști din toată țara, laureați ai Festivalului-concurs național de muzică patriotică „Te cânt, Patrie și Neam”, ediția 2026, s-au reunit în scuarul Parlamentului și au oferit un spectacol de excepție. Împreună, au cântat despre patrie, neam și valorile naționale care ne unesc. Evenimentul face parte din seria de activități organizate de instituția legislativă în contextul Zilei Internaționale a Democrației.

Gala din acest an s-a desfășurat sub genericul „Unitate prin cultură” și a reunit coruri, ansambluri etnofolclorice și vocale, grupuri și soliști de diferite vârste. Participanții au interpretat cântece patriotice și piese inspirate din tradițiile și valorile naționale, acompaniați de Moldovan National Youth Orchestra, dirijată de Andriano Marian.

„Ceea ce faceți dumneavoastră este extraordinar. Ascultam piesele și, de fiecare dată, am un sentiment de mândrie, de responsabilitate și de patriotism, care se transmite prin aceste voci și talente. Atâta timp cât vom reuși să organizăm astfel de evenimente, neamul nostru va dăinui”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În cadrul galei au fost desemnați laureați la mai multe categorii, inclusiv soliști de muzică populară și de estradă, coruri, ansambluri etnofolclorice și ansambluri vocale. Marele Premiu al Festivalului i-a revenit Sofiei Apareci pentru interpretarea piesei „Trei culori”, pe muzica lui Ion Aldea-Teodorovici și versurile lui Grigore Vieru.

Gala s-a încheiat cu un moment muzical comun, în care artiștii și publicul au interpretat piesa „Du-mă în Moldova mea”, acompaniați de Moldovan National Youth Orchestra, dirijată de Andriano Marian.

Festivalul-concurs național de muzică patriotică „Te cânt, Patrie și Neam” face parte din Programul național „Acces la cultură”, finanțat de Ministerul Culturii. Acesta a cuprins mai multe etape, artiștii fiind selectați în urma unor concerte organizate la Soroca, Comrat, Bălți, Orhei și Ialoveni, iar etapele regionale au culminat cu Gala laureaților de la Parlament.

Pe parcursul lunii septembrie, Parlamentul desfășoară activități dedicate democrației și participării, cu scopul de a încuraja dialogul, implicarea civică și apropierea cetățenilor de instituție.