Ofițerii SIS au deconspirat o „fermă de trolli” care de mai mult de două luni promovează imaginea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon pe Facebook, dar și participă activ la denigrarea concurenților electorali, inclusiv a președintelui Maia Sandu.

Descoperirea a avut loc în cadrul perchezițiilor de săptămâna aceasta, într-o casă de pe strada Pavel Boțu din cartierul Malina Mică, în cadrul schemei de filaj a magistratei Curți ide Apel, Angela Bostan, transmite deschide.md.

Acțiunile de urmărire penală au fost desfășurate de SIS și PCCOCS și l-ar fi vizat pe Andrei Bahcivanji, care în 1997 era asociatul lui Platon în cadrul companiei SRL „Neîmblînzit”. Compania a fost lichidată în anul 2003, iar în cadrul acesteia Platon deținea 70% din acțiuni, celelalte fiind deținute Bahcivanji.

Potrivit surselor Deschide.MD, apropiate anchetei, casa ar fi închiriată de către Veaceslav Platon, iar acolo își desfășura activitatea Bahcivanji, dar și avocatul lui Platon, Ion Crețu.

Totodată, la primele două etaje ale casei, oamenii legii au dat peste 15 laptopuri la care lucrau mai mulți tineri. Aceștia ar fi fost curați de un specialist în IT, Stanislav S. Totodată, ar fi fost depistate mai multe cartele SIM în baza cărora au fost create mai multe profile „fake” pe Facebook.

„Pe suprafața de lucru a calculatoarelor erau deschise mai multe profile de Facebook, dar și pagini de știri politice. Cei 15 tineri gestionau câte 5 profile de Facebook de fiecare, cu „nikname-uri” Ilinca Manole, Oleg Codreanu, Mihaela Codreanu, Eduard Cristian, Mihaela Pavlova, Maria Doloscan, Alima Marcu, Mihaela Cozonac,Eva Canja, Maxim Velcev, Radu Costea, Elena Petrescu, Nina Staver, Elena Reu, Margo Ionco, Marius Oprea, Ciprian Voinovac, Eugen Haman, Elizaveta Cociug, Alexandru Lucișin, Eduard Iachim, Arcadii Ionel, Ana Breahna, dar și altele”, ne-a spus interlocutorul nostru.

De pe aceste profile false permanent se scriau comentarii de laudă și susținere pe pagina de Facebook a lui Veaceaslav Platon având scopul de a crea aparențe de susținere din partea utilizatorilor reali. Tototdată, erau aduse acuzații și critică denigratoare în adresa Maiei Sandu, dar și a partidului PAS.

Utilizatorii, care gestionau aceste profile false, duceau evidența paginilor accesate, numărului de comentarii scrise, pentru a nu repeta același mesaje la diferite postări, dar și pentru a da darea de seamă după fiecare zi de muncă.

În cadrul perchezițiilor, în aceeași casă cu trei nivele, ofițerii SIS au dat peste zeci de contracte și extrase cu companiile off-shore a lui Platon, printre care „Wesna LTD”, „Prodromos Limited”( companie care se judecă cu CNPF în dosarul Moldasig), „Dilnoro Group” ( fost acționar al MAIB blocat pentru activitate concertată în 2016, „Ronida INVEST LLP”( implicată în Landromat).

Totodată, este de menționat că în urma descinderii mascaților SIS, a fost reținut omul lui Platon, Andrei Bahcivanji, fiind suspectat că ar fi implicat alături de ceilalți cinci suspecți în schema de filaj a judecătoarei Angela Bostan de la Curtea de Apel în intereseul lui Platon.

Aici este de menționat că Bahcivanji a fost vizat în mai multe atacuri raider și delapidări a companii din sectorul energetic, dar și asupra SA „Apă-Canal Chișinău”( în 2001), inclusiv în sectorul bancar și cel al asigurărilor.

Pe cei doi, Platon și Bahcivanji, îi leagă și un alt dosar în care au fost condamnați în 2017, însă care la cerere avocaților lui Platon a fost remis la începutul anului trecut, de către Curtea de Apel, la rejudecare în instanța de fond. Este vorba despre schema de escrocherie când s-a încercat extragerea a 205 milioane de lei din conturile ASITO Kapital(România), unde acționar era „Moldasig” SA, dar și 22 milioane de lei de la „Moldasig” SA și 7,8 milioane de dolare de pe contul companiei SA „Alliance Insurance Group.

Vom aminti că cei recrutați aveau misiunea să ofileze pe magistrata Angela Bostan în gestiunea căreia se afla contestația Comisiei Națională a Pieții Financiare (CNPF), în dosarul Moldasig, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a emis o sentință prin care controversatul om de afaceri ar fi putut să-și recapete activele.

#facebook #Platon #SIS #trolli

Președintele Romîniei, Nicușor Dan va convoca, săptămâna viitoare, partidele politice la consultări pentru o nouă desemnare a premierului. Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, scenariul aflat în acest moment în discuție este ca europarlamentarul Eugen Tomac să fie desemnat din nou pentru funcția de prim-ministru, de această dată pentru a conduce un guvern susținut de PSD.

Nicușor Dan a anunțat joi seară că va organiza, pe 1 septembrie, consultări cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier. Șeful statului a precizat că discuțiile ar putea avea un caracter formal sau informal, fără să ofere detalii despre profilul candidatului pe care îl are în vedere.

Nicușor Dan a indicat însă că viitorul Executiv ar urma să fie unul politic, afirmând că este mai probabil ca portofoliile ministeriale să fie ocupate de politicieni și nu de tehnocrați. Președintele a explicat, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, și motivele pentru care nu a făcut o nouă desemnare pentru funcția de premier pe perioada verii.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România”, a spus Nicușor Dan.

Eugen Tomac, la a doua încercare

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, PSD intenționează să meargă la consultările de la Cotroceni cu propunerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Social-democrații păstrează însă deschisă posibilitatea unei alte soluții, în condițiile în care partidul este flexibil în privința numelui celui care ar urma să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria.

Una dintre variantele vehiculate în ultimele luni a fost Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Desemnarea sa ar putea întâmpina însă un obstacol politic. Deși nu mai este oficial membru al PNL, Nazare ar putea avea nevoie de un vot formal în forurile de conducere ale partidului pentru a putea fi susținut pentru funcția de premier. O astfel de procedură pare puțin probabilă în actualul context, după ce PNL a decis să nu refacă alianța cu PSD.

Social-democrații sunt însă deschiși și unei alte variante, care ar avea și susținerea președintelui Nicușor Dan. Este vorba despre europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al șefului statului, care ar putea primi din nou mandatul de a încerca formarea unui guvern. Acesta ar urma să conducă un guvern PSD din care unul sau două ministere – Externe și Apărare – i-ar reveni președintelui Nicușor Dan.

La prima desemnare, Tomac și-a depus mandatul după ce a devenit clar că nu poate obține susținerea necesară în Parlament. De această dată, însă, contextul politic este diferit, iar surse politice susțin că șansele ca europarlamentarul să formeze un Executiv ar fi mai mari.

UDMR ar putea face parte din Guvern

Principalul argument pentru această variantă ține de configurația votului din Parlament. Printre parlamentarii care ar putea susține învestirea unui guvern condus de Eugen Tomac s-ar număra și cei ai UDMR, ceea ce ar crește șansele formării unei majorități.

Vicepremierul interimar Tanczos Barna a lăsat de înțeles, într-o intervenție la B1 TV, că UDMR ar putea contribui la învestirea unui guvern susținut de PSD și nu a exclus nici participarea formațiunii la viitorul Executiv.

„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR, joi, la B1 TV.

Rămâne însă problema aritmeticii parlamentare. PSD are în prezent 127 de parlamentari, UDMR – 31, iar grupul minorităților naționale – 17. La acest nucleu s-ar putea adăuga cei 18 parlamentari din grupul Uniți pentru România, controlat de Victor Ponta, precum și cei șapte aleși din grupul PACE. Un sprijin suplimentar ar putea veni și din a aproximativ 20 de parlamentari liberali din gruparea „puciștilor”.

În această configurație, o eventuală majoritate ar ajunge la aproximativ 220 de parlamentari, cu 13 voturi sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului. Prin urmare, voturile pentru un nou Executiv ar urma să depindă în continuare de poziționarea AUR, SOS și POT.