Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, comentează mesajele transmise la Chișinău de către procurorul-șef european, Laura Codruța Koveși. Potrivit lui Alexandru Tănase, vizita oficialului european reprezintă un semnal de susținere în contextul obținerii statutului de țară candidată la aderare. În același timp, potrivit fostului președinte CCM, Republicii Moldova i se sugerează că procuratura ar trebui să asigure înfăptuirea justiției, nu să fie folosită în calitate de bâtă în lupta cu oponenții politici.

Aflată într-o vizită oficială la Chișinău, Laura Codruța Koveși a menționat că „reformele durează, iar cea mai complicată parte este schimbarea de mentalități, nu de sisteme”, informează ipn.md. Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale mesajul este dedicat clasei politice de la Chișinău.

„Mesajele Codruței Koveși diferă foarte mult de mesajele guvernării de la Chișinău. Dacă guvernarea de la Chișinău este focusată, în special, pe componenta represivă, de control asupra Procuraturii, organelor de forță, SIS, CNA, doamna Koveși a vorbit despre schimbarea mentalității. Sunt lucruri absolut distincte. La nivel european procuror nu înseamnă un călău care execută ordinele guvernării, dar procurorul este un magistrat care contribuie la înfăptuirea justiției”, a spus Alexandru Tănase în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Mai mult, ex-președintele CCM spune că situația actuală din țară nu poate fi comparată cu cea din România, întrucât în Republica Moldova justiția are loc doar în raport cu reprezentanții opoziției.

„În România este justiție liberă. Magistrații, în mare parte, au fost capabili să ia decizii libere și independente. Ambianța și problematica din Republica Moldova diferă totalmente de România. Când era doamna Koveși în funcție în România, câți demnitari au fost anchetați? Iar dacă analizăm situația din Republica Moldova vedem că nu avem niciun demnitar actual urmărit penal sau investigat. De regulă, este vorba de persoane care au fost cândva la guvernare, persoane care sunt în opoziție, au spus sau au deranjat în vreun fel. Mesajul doamnei Koveși a vizat schimbarea de mentalitate, în primul rând, a celor care dețin puterea politică, nu schimbarea mentalității unui șofer de troleibuz. Trebuie să se înceapă de la cei care dețin și exercită puterea în stat”, a mai spus ex-președintele Curții Constituționale.

La Chișinău, procurorul-șef european Laura Codruța Koveși a avut întrevederi cu președintele Maia Sandu, cu premierul Natalia Gavriliția, cu ministrul justiției Sergiu Litvinenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialul european a menționat că Parchetul European va putea coopera cu procurorii din Republica Moldova în anchetarea unor dosare de fraudă și sechestrarea de bunuri, cum ar fi cazul „furtului miliardului”.

#Alexandru Tanase #demnitar #politica #stat

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.