Fostul președinte al Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieș, şi complicele acestuia, Ghenadie Sîrbu, învinuiţi pentru îmbogăţire ilicită. Gheorghieș a fost plasat în arest la domiciliu, iar complicele a primit liberare provizorie sub control judiciar, informează Realitatea.md.

Potrivit Procuraturii Anticorupţie, în după amiaza zilei de 2 decembrie, magistraţii Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, au examinat demersul procurorilor anticorupţie cu privire la prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe o perioadă de 30 zile, în privinţa judecătorului din cadrul Curţii de Apel Bălţi, învinuit de îmbogățire ilicită. Tot la 2 decembrie, s-a examinat şi demersul de prelungire a arestului la domiciliu aplicat în privinţa complicelui judecătorului vizat.

„Astfel, deşi procurorii anticorupţie au prezentat probe noi care justifică actualitatea riscurilor ce impun necesitatea aflării judecătorului şi a complicelui acestuia în arest preventiv şi respectiv arest la domiciliu, magistraţii au dispus admiterea în partea demersului procurorului.

Prin urmare, măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicată în privinţa judecătorului din cadrul Curţii de Apel Bălţi a fost înlocuită cu arest la domiciliu, pe un termen de 30 zile. În privinţa complicelui judecătorului, magistraţii au dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura preventivă liberare provizorie sub control judiciar, pe un termen de 30 zile”, se menționează într-o notă informativă a Procuraturii.

Procurorii anticorupţie urmează să conteste cu recurs încheierile judecătorului de instrucţie la Curtea de Apel Chişinău, în termen de 3 zile.

Realitatea.md amintește că pe 18 noiembrie curent, ex-președintele Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș și Ghenadie Sîrbu, unul dintre complicii judecătorului, au fost plasați în arest preventiv pentru 20 de zile. Mascații de la SIS au descins în birourile și domiciliile celor vizați. Au fost ridicate mijloace bănești în valută străină (precum dolari, euro, hrivna ucraineană, roni) și valută națională, proveniența cărora magistratul nu a putut să o justifice și două cartușe pentru armă de vânătoare cu țeavă lisă, care erau păstrate fără respectarea regulilor de păstrare a armei și munițiilor.

#Alexandru Gheorghieș #retinere

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.