Fostul procuror-șef al Capitalei, Ivan Diacov, îi dă dreptate lui Ilan Șor și confirmă că Procuratura Generală a mușamalizat dosarul fostului șef al Băncii de Economii, Grigore Gacichevici. El a scris într-o postare pe Facebook că Procuratura Generală ar fi ascuns adevărul, iar miliardele nu au mai fost întoarse. Postarea lui Diacov vine după ce, duminică, liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a declarat că în perioada în care Gacichevici era șef la BEM, din bancă au fost furate aproximativ patru miliarde de lei.

„La sfârșitul anului 2013 – începutul anului 2014 am aflat că președintele BEM Grigorii Gacichevici a fost arestat de către procuratura sect. Buiucani, deși nu ținea de competența lor. Am solicitat dosarul. Procurorul care exercita urmărirea penală nu cunoștea situația și circumstanțele în care au fost eliberate credite de milioane. Eu am decis să retrag cauza penală pentru exercitarea urmăririi penale de către subalternii mei sub controlul meu nemijlocit. Cu regret, peste 2 ore a sosit personal prim-adjunctul procurorului General A.Pântea, care mi-a spus că P.G. Gurin a dat indicații ca el, A.Pântea, să studieze materialele dosarului și să-i raporteze lui Gurin. Pântea a luat dosarul și dus a fost. Ce a urmat știm cu toții. Crima a fost mușamalizată, miliardele de lei n-au fost întoarse”, a scris Ivan Diacov pe Facebook.

Amintim că Ilan Șor a spus într-o intervenție live pe Facebook că autoritățile s-au făcut că nu văd modul în care a fost devalizată BEM înainte ca el să preia banca. El a subliniat că atunci când a venit la conducerea BEM, banca se afla în pragul falimentului, iar autoritățile, știind despre această situație, nu au luat nicio măsură. Mai mult, în prezent, se preferă să nu se amintească despre acei bani.

„Vreau să întreb acum Banca Națională, actualul administrator. Țipați despre portofoliul de credite lăsat de noi. Dar ce-i cu dauna de patru miliarde de lei cauzată de grupul Gacichevici? Ce s-au făcut cu acei bani? A fost rambursat măcar un leu? Voi răspunde în locul vostru – nu. Vă era convenabil să nu vă amintiți de acel lucru, ci doar despre mine și acționarii în perioada în care am eu am fost administrator. Deoarece, pentru voi, aceasta este o chestiune politică”, a conchis liderul Partidului „ȘOR”.

#Ilan Șor #PP Șor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.