În 2022 se împlinesc 128 de ani de la nașterea lui Piotr Leonidovici Kapița. Remarcabilul fizician, om de știință de renume mondial, laureat al Premiului Nobel, experimentator și inginer genial, s-a născut la 8 iulie 1894, în orașul Kronstadt, situat la 30 km de Sankt Petersburg, relatează Rupor.md.

Părinții săi – nobilul Leonid Kapița, care lucra în calitate de inginer militar și culegătoarea de folclor Olga Ieronimovna, erau din Basarabia. Drept urmare, Piotr vorbea fluent limba moldovenească.

Inițial, părinții l-au trimis pe Piotr să studieze la gimnaziu. Din cauza performanțelor slabe la limba latină, adolescentul a fost nevoit să se mute la colegiu, pe care l-a absolvit cu diplomă roșie.

Ulterior, Kapița a fost admis la facultatea de electromecanică a Institutului Politehnic din Sankt Petersburg, iar la scurt timp, deja activa în laboratorul fizicianului Abram Ioffe. Cel din urmă l-a ajutat pe Kapița să plece în Scoția, unde studentul a fost „prins” de Primul Război Mondial. Piotr a fost pe front, unde a lucrat ca șofer de ambulanță.

Mai târziu, tânărul a reușit să ajungă la Universitatea din Cambridge, unde a lucrat sub îndrumarea lui E. Rutherford. În acea perioadă, Kapița a efectuat cercetări asupra radiațiilor și a creat o metodă de obținere a câmpurilor magnetice puternice. Pentru efortul depus, fizicianul a primit premiul J.Maxwell. În același an, a obținut titlul de doctor în filozofie la Universitatea din Cambridge.

La un moment dat, Piotr Kapița a decis să revină în Rusia, deoarece studierea fizicii la temperaturi scăzute necesita condiții climaterice adecvate. Autoritățile sovietice i-au refuzat cererea de a putea părăsi oricând teritoriul URSS. Prin urmare, cercetătorul nu a mai putut colabora cu colegii săi britanici.

În 1935, Piotr Kapița a devenit șeful Institutului de Probleme Fizice de la Academia Rusă de Științe, a solicitat echipamentul cu care a lucrat în Anglia și a continuat experimentele în domeniul câmpurilor magnetice puternice. Câțiva ani mai târziu, fizicianul a perfecționat instalarea turbinei.

Principala descoperire a lui Piotr Kapița este fenomenul superfluidității heliului.

Fizicianul este autorul celebrelor expresii: „Nu e vorba de mărime. Nucleul atomic este și mai mic, iar pasiunile din jurul lui sunt și mai mari”, „Dacă oamenii își aduc aminte de un academician și peste 10 ani de la moarte, el este un clasic al științei”, „În centrul procesului de creație stă întotdeauna spiritul combativ”.

Cu câteva săptămâni înainte de moarte, academicianul a suferit un accident vascular cerebral. Piotr Kapița s-a stins din viață la 8 aprilie 1984, fără să-și mai recapete cunoștința. Avea 89 de ani.

#Denis Rosca #fizica #Piotr Kapița #The Great Encyclopedia of Bessarabian Jews

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.