Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

FOTO Cunoaște-l pe Piotr Kapița, remarcabilul fizician cu rădăcini basarabene

20 Aug. 2022, 09:00
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
20 Aug. 2022, 09:00 // Actualitate //  Realitatea.md

În 2022 se împlinesc 128 de ani de la nașterea lui Piotr Leonidovici Kapița. Remarcabilul fizician, om de știință de renume mondial, laureat al Premiului Nobel, experimentator și inginer genial, s-a născut la 8 iulie 1894, în orașul Kronstadt, situat la 30 km de Sankt Petersburg, relatează Rupor.md.

Părinții săi – nobilul Leonid Kapița, care lucra în calitate de inginer militar și culegătoarea de folclor Olga Ieronimovna, erau din Basarabia. Drept urmare, Piotr vorbea fluent limba moldovenească.

Inițial, părinții l-au trimis pe Piotr să studieze la gimnaziu. Din cauza performanțelor slabe la limba latină, adolescentul a fost nevoit să se mute la colegiu, pe care l-a absolvit cu diplomă roșie.

Ulterior, Kapița a fost admis la facultatea de electromecanică a Institutului Politehnic din Sankt Petersburg, iar la scurt timp, deja activa în laboratorul fizicianului Abram Ioffe. Cel din urmă l-a ajutat pe Kapița să plece în Scoția, unde studentul a fost „prins” de Primul Război Mondial. Piotr a fost pe front, unde a lucrat ca șofer de ambulanță.

Mai târziu, tânărul a reușit să ajungă la Universitatea din Cambridge, unde a lucrat sub îndrumarea lui E. Rutherford. În acea perioadă, Kapița a efectuat cercetări asupra radiațiilor și a creat o metodă de obținere a câmpurilor magnetice puternice. Pentru efortul depus, fizicianul a primit premiul J.Maxwell. În același an, a obținut titlul de doctor în filozofie la Universitatea din Cambridge.

La un moment dat, Piotr Kapița a decis să revină în Rusia, deoarece studierea fizicii la temperaturi scăzute necesita condiții climaterice adecvate. Autoritățile sovietice i-au refuzat cererea de a putea părăsi oricând teritoriul URSS. Prin urmare, cercetătorul nu a mai putut colabora cu colegii săi britanici.

În 1935, Piotr Kapița a devenit șeful Institutului de Probleme Fizice de la Academia Rusă de Științe, a solicitat echipamentul cu care a lucrat în Anglia și a continuat experimentele în domeniul câmpurilor magnetice puternice. Câțiva ani mai târziu, fizicianul a perfecționat instalarea turbinei.

Principala descoperire a lui Piotr Kapița este fenomenul superfluidității heliului.

Fizicianul este autorul celebrelor expresii: „Nu e vorba de mărime. Nucleul atomic este și mai mic, iar pasiunile din jurul lui sunt și mai mari”, „Dacă oamenii își aduc aminte de un academician și peste 10 ani de la moarte, el este un clasic al științei”, „În centrul procesului de creație stă întotdeauna spiritul combativ”.

Cu câteva săptămâni înainte de moarte, academicianul a suferit un accident vascular cerebral. Piotr Kapița s-a stins din viață la 8 aprilie 1984, fără să-și mai recapete cunoștința. Avea 89 de ani.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!