În fiecare an, începând cu 1977, în data de 18 mai, la inițiativa Consiliului Internațional al Muzeelor, se sărbătorește Ziua Internațională a Muzeelor. Evenimentul are drept scop promovarea și informarea publicului larg despre rolul acestor instituții de cultură în dezvoltarea societății.

În continuare, Realitatea.md v-a pregătit o informație utilă despre cinci muzee, mai puțin populare în rândul generației tinere, din țara noastră.

Muzeul Rezervaţiei Naturale „Codrii”

A fost înregistrat la 18 mai 2004 la Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Patrimoniul muzeului este constituit din circa 500 mostre şi este structurat pe principiul tematic. Mostrele prezentate în vitrinele muzeului sunt în deplină corelaţie cu situaţia din teren a Rezervaţiei „Codrii”. Sunt reprezentate mostre a 34 de specii de mamifere, 88 de specii de păsări, 9 specii de reptile, 9 specii de amfibieni și 364 specii de insecte. Sunt expuse și particularitățile a 23 de cuiburi caracteristice diferitor specii de păsări, în majoritatea lor paseriforme.

Muzeul Naturii are ca funcţii conservarea, restaurarea şi prezentarea colecţiilor pentru publicul larg, activităţi de educare şi informare în domeniul conservării biodiversităţii.

Muzeul „Casa părintească”, satul Palanca, Călăraşi

Pensiunea „Casa Părintească” este situată în satul Palanca, raionul Călărași și este un adevărat muzeu al vieții rurale. Proprietara acesteia, Tatiana Popa, a transformat casa familiei sale într-un muzeu al meșteșugurilor. Muzeu afișează articole ale vieții tradiționale țărănești, inclusiv textile vechi, articole de uz casnic, unelte, fotografii și o varietate de materiale textile, cusături și țesături.

Muzeul MILITAR din Chișinău (denumit și Muzeul ARMATEI) este o instituție cultural-științifică amplasată pe strada Tighina 47, în cadrul Centrului de Cultură și Istorie Militară, subordonat Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Muzeul funcționează cu începere din anul 1999. Acesta are misiunea de a colecta, conserva și valorifica bunurile cultural-istorice și a reflecta prin intermediul pieselor muzeale evoluția istoriei și artei militare naționale.

Printre exponatele muzelui se numără: arme, piese de harnașament și vestimentație militară, tehnică militare, obicte heraldice, imagini originale, documente de epocă, hărți. Muzeul mai deține o Expoziția de bază privind teroarea sovietică și un memorial Capul de Pod Șerpeni. Instituția editează revista de istorie militară Cohorta. Sunt disponibile pentru vizitatori mai multe expoziții tematice temporare.

Conacul lui Zamfirache Ralli este o fostă reședință boierească de la începutul secolului al XIX-lea, construită de bogatul boier grec Zamfirache Ralli, în satul Dolna, gubernia Basarabia (în prezent raionul Strășeni). Locul a devenit mai cu seamă cunoscut datorită faptului că a fost vizitat adeseori de cunoscutul poet rus Aleksandr Pușkin, exilat între 1821 și 1823 la Chișinău.

După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală. Moșia a fost deținută în prima jumătate a secolului al XX-lea de Zamfir Ralli-Arbore, iar după ocuparea Basarabiei de către URSS a fost naționalizată și deschisă publicului în ziua de naștere a lui Pușkin, la 6 iunie 1949. Abia în anii ’70 a devenit o filială a casei-muzeu „Aleksandr Pușkin” din Chișinău. La sfârșitul perioadei sovietice atrage până la 150 de mii de turiști anual, pentru primirea tuturor fiind desfășurat un orășel de corturi.

Muzeul Găgăuz de Istorie şi Etnografie „Dumitru Cara-Ciobanu”

Satul Beşalma este un centru unic de cultură Găgăuză unde se găseşte Muzeul de Istorie şi Etnografie a unicului popor ortodox de origine turcă – găgăuzii. Unul din iluştrii oamenii ai acestui popor a fost Dumitru Cara-Ciobanu, scriitor şi bun cunoscător a culturii şi folclorului găgăuz.

În muzeul de istorie și cultură găgăuză din Beșalma sunt astăzi aproape 20 de mii de exponate. El a fondat în 1966 la Beşalma. Cea mai prețioasă parte a colecției o constituie peliculele de la mijlocul secolului trecut, pe care este imortalizată viața găgăuzilor din acea perioadă. Aceste «filme» de amator au fost înregistrate de către Dumitru Cara CiobanU. El s-a născut într-o familie de țărani săraci din satul Beșalma, a absolvit Institutul de Literatură din Moscova, a editat prima carte de poezie în limba găgăuză din istorie și a devenit fondatorul primului muzeu de cultură găgăuză din lume. Anual, acesta este vizitat de mii de turiști.

#Conacul lui Ralli #Muzeul Armatei #Muzeul Casa Parinteasca #Muzeul Dumitru Cara-Ciobanu #Ziua Muzeelor

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.