În fiecare an, începând cu 1977, în data de 18 mai, la inițiativa Consiliului Internațional al Muzeelor, se sărbătorește Ziua Internațională a Muzeelor. Evenimentul are drept scop promovarea și informarea publicului larg despre rolul acestor instituții de cultură în dezvoltarea societății.

În continuare, Realitatea.md v-a pregătit o informație utilă despre cinci muzee, mai puțin populare în rândul generației tinere, din țara noastră.

Muzeul Rezervaţiei Naturale „Codrii”

A fost înregistrat la 18 mai 2004 la Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Patrimoniul muzeului este constituit din circa 500 mostre şi este structurat pe principiul tematic. Mostrele prezentate în vitrinele muzeului sunt în deplină corelaţie cu situaţia din teren a Rezervaţiei „Codrii”. Sunt reprezentate mostre a 34 de specii de mamifere, 88 de specii de păsări, 9 specii de reptile, 9 specii de amfibieni și 364 specii de insecte. Sunt expuse și particularitățile a 23 de cuiburi caracteristice diferitor specii de păsări, în majoritatea lor paseriforme.

Muzeul Naturii are ca funcţii conservarea, restaurarea şi prezentarea colecţiilor pentru publicul larg, activităţi de educare şi informare în domeniul conservării biodiversităţii.

Muzeul „Casa părintească”, satul Palanca, Călăraşi

Pensiunea „Casa Părintească” este situată în satul Palanca, raionul Călărași și este un adevărat muzeu al vieții rurale. Proprietara acesteia, Tatiana Popa, a transformat casa familiei sale într-un muzeu al meșteșugurilor. Muzeu afișează articole ale vieții tradiționale țărănești, inclusiv textile vechi, articole de uz casnic, unelte, fotografii și o varietate de materiale textile, cusături și țesături.

Muzeul MILITAR din Chișinău (denumit și Muzeul ARMATEI) este o instituție cultural-științifică amplasată pe strada Tighina 47, în cadrul Centrului de Cultură și Istorie Militară, subordonat Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Muzeul funcționează cu începere din anul 1999. Acesta are misiunea de a colecta, conserva și valorifica bunurile cultural-istorice și a reflecta prin intermediul pieselor muzeale evoluția istoriei și artei militare naționale.

Printre exponatele muzelui se numără: arme, piese de harnașament și vestimentație militară, tehnică militare, obicte heraldice, imagini originale, documente de epocă, hărți. Muzeul mai deține o Expoziția de bază privind teroarea sovietică și un memorial Capul de Pod Șerpeni. Instituția editează revista de istorie militară Cohorta. Sunt disponibile pentru vizitatori mai multe expoziții tematice temporare.

Conacul lui Zamfirache Ralli este o fostă reședință boierească de la începutul secolului al XIX-lea, construită de bogatul boier grec Zamfirache Ralli, în satul Dolna, gubernia Basarabia (în prezent raionul Strășeni). Locul a devenit mai cu seamă cunoscut datorită faptului că a fost vizitat adeseori de cunoscutul poet rus Aleksandr Pușkin, exilat între 1821 și 1823 la Chișinău.

După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală. Moșia a fost deținută în prima jumătate a secolului al XX-lea de Zamfir Ralli-Arbore, iar după ocuparea Basarabiei de către URSS a fost naționalizată și deschisă publicului în ziua de naștere a lui Pușkin, la 6 iunie 1949. Abia în anii ’70 a devenit o filială a casei-muzeu „Aleksandr Pușkin” din Chișinău. La sfârșitul perioadei sovietice atrage până la 150 de mii de turiști anual, pentru primirea tuturor fiind desfășurat un orășel de corturi.

Muzeul Găgăuz de Istorie şi Etnografie „Dumitru Cara-Ciobanu”

Satul Beşalma este un centru unic de cultură Găgăuză unde se găseşte Muzeul de Istorie şi Etnografie a unicului popor ortodox de origine turcă – găgăuzii. Unul din iluştrii oamenii ai acestui popor a fost Dumitru Cara-Ciobanu, scriitor şi bun cunoscător a culturii şi folclorului găgăuz.

În muzeul de istorie și cultură găgăuză din Beșalma sunt astăzi aproape 20 de mii de exponate. El a fondat în 1966 la Beşalma. Cea mai prețioasă parte a colecției o constituie peliculele de la mijlocul secolului trecut, pe care este imortalizată viața găgăuzilor din acea perioadă. Aceste «filme» de amator au fost înregistrate de către Dumitru Cara CiobanU. El s-a născut într-o familie de țărani săraci din satul Beșalma, a absolvit Institutul de Literatură din Moscova, a editat prima carte de poezie în limba găgăuză din istorie și a devenit fondatorul primului muzeu de cultură găgăuză din lume. Anual, acesta este vizitat de mii de turiști.