Curs valutar
  • EUR
    21.4896
    0.0838%
  • USD
    17.9913
    0.0756%
  • RUB
    0.2489
    0.683%
  • RON
    4.3649
    0.1466%
  • UAH
    0.6535
    -0.8569%

(FOTO) O groapă imensă a apărut în Mexic şi continuă să se extindă! Explicațiile oamenilor de știință

03 Iun. 2021, 14:41
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
03 Iun. 2021, 14:41 // Life //  Realitatea.md

O groapă uriaşă, cu un diametru de aproximativ 60 de metri, a apărut în câmpurile fermierilor din centrul Mexicului, punând în pericol o casă din apropiere. Aceasta este situată în Santa María Zacatepec, statul Puebla, şi are o adâncime de aproximativ 20 de metri, a declarat guvernatorul de stat Miguel Barbosa Huerta, într-o conferinţă de presă. Familia care locuieşte aproape de groapa care se extinde a fost evacuată. Nimeni nu a fost rănit până acum, dar guvernatorul i-a avertizat pe locuitori să stea departe de zonă.

Groapa a măsurat cinci metri în diametru atunci când a apărut pentru prima dată, apoi a crescut rapid în doar câteva ore, potrivit Beatriz Manrique, secretar de mediu pentru regiunea Mexic, potrivit CNN.

„Credem că ar putea fi o combinaţie de doi factori: umezirea câmpului, întreaga suprafaţă era cultivată, precum şi extracţia apelor subterane, care înmoaie solul”, a spus Manrique.

Specialiştii, inclusiv comisia naţională de apă, vor efectua acum o investigaţie asupra a ceea ce s-a întâmplat. Acest proces include studii de sol şi ar putea dura până la 30 de zile.

 

Groapa a apărut pentru prima dată sâmbătă, 29 mai, şi este umplută cu apă care se mişcă constant. Astfel de gropi apar atunci când solul nu mai poate susţine suprafaţa terenului de deasupra acestuia, potrivit Studiului Geologic al Statelor Unite (USGS).

Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive, inclusiv eroziunea rocii sub suprafaţa terestră pe măsură ce apa subterană trece prin ea, lăsând un gol în care suprafaţa se prăbuşeşte.

Realitatea Live

25 Iun. 2021, 09:53
 // Categoria: În Lume // Autor:  Petru Beregoi
25 Iun. 2021, 09:53 // În Lume //  Petru Beregoi

Canada nu a găsit nicio dovadă că doborârea de către Iran a avionului de pasageri ucrainean anul trecut a fost premeditată şi a condamnat ceea ce a numit incompetenţa şi nepăsarea celor responsabili, într-un raport publicat recent.

Conform documentului, o echipă specială de criminalişti canadieni însărcinată cu examinarea tuturor informaţiilor disponibile despre incident, inclusiv a celor clasificate, „nu a găsit nicio dovadă că oficiali iranieni au ordonat doborârea avionului sau că a fost premeditată”.

Ministrul canadian de externe, Marc Garneau, a recunoscut că nu există nicio dovadă că atacul asupra avionului a fost „premeditat”. Însă, Iranul „nu este în niciun caz exonerat de răspundere, poartă o responsabilitate deplină şi completă pentru ceea ce s-a întâmplat din cauza unei combinaţii de incompetenţă, a lipsei de responsabilitate, a unui eşec total al lanţului de comandă şi control”, a spus el.

De asemenea, ministrul a acuzat Iranul că nu şi-a închis spaţiul aerian şi „că nici măcar nu a informat avionul care decola că se află într-o zonă de risc”.

„Faptele sunt clare, Iranul este responsabil pentru moartea a 176 de oameni nevinovaţi”, a conchis ministrul, amintind că ţările implicate în această tragedie aşteaptă răspunsul Teheranului la cererile lor de despăgubiri. Multe întrebări importante rămân fără răspuns din partea Teheranului şi ridică temeri privind repetarea unei astfel de tragedii, a explicat el.

„Zborul PS752 a fost doborât din cauza nepăsării, incompetenţei şi a dispreţului faţă de viaţa umană”, se spune în raport. De asemenea, în text se afirmă că relatarea oficială a evenimentelor de către Iran este înşelătoare şi superficială şi că ignoră în mod deliberat factori cheie.

Amintim că, zborul PS752 al Ukraine International Airlines (UIA) care zbura de la Teheran la Kiev s-a prăbuşit pe 8 ianuarie 2020 la scurt timp după decolare, cu 176 de persoane la bord, dintre care 55 de cetăţeni canadieni şi 30 de rezidenţi permanenţi. Trei zile mai târziu, forţele armate iraniene au recunoscut că au doborât avionul şi au dat vina pe o „greşeală dezastruoasă” a forţelor aflate în stare de alertă maximă în timpul unei confruntări cu Statele Unite.

În noaptea tragediei, apărarea aeriană a Iranului era în alertă maximă. Iranul tocmai atacase o bază folosită de armata americană în Irak, ca represalii la eliminarea, cu cinci zile mai devreme, într-un atac american la Bagdad, a generalului Qassem Soleimani, arhitectul strategiei regionale a Iranului, şi aştepta un răspuns din partea Washingtonului.

„Oficiali de rang înalt ai regimului au luat deciziile care au dus la această tragedie, iar lumea nu trebuie să le permită să se ascundă cu impunitate în spatele unei mâini de ţapi ispăşitori de rang inferior”, conform documentului guvernului canadian.

În raportul său final prezentat în martie, Organizaţia Aviaţiei Civile Iraniene (CAO) a pus prăbuşirea pe seama unui radar reglat necorespunzător şi a unei erori a unui operator de apărare aeriană. Iranul a pus sub acuzare 10 oficiali. Ucraina a denunţat o „încercare cinică de a ascunde adevăratele cauze”, iar Ottawa a declarat că raportul este „incomplet” şi nu are „dovezi tangibile”.

„În contextul unor operaţiuni militare, o reglare greşită de această natură ar fi trebuit să fie detectată”, conchide raportul, adăugând că Iranul nu a reuşit să ofere o „explicaţie credibilă” cu privire la motivul pentru care aeronava a fost ţintită.