După mai multe zile când se aștepta circa 400 de minute, traficul de camioane a fost fluidizat la Galați, conform Poliției de frontieră a României. Miercuri, 20 iulie, timpul de așteptare nu depășește o oră și jumătate, conform autorităților de peste Prut.

Camerele de vederi instalate la punctele de control arată mai multe camioane la Leușeni. Anterior, responsabilii de la Serviciul Vamal precizau pentru Realitatea că se verifică circa 10 TIR-uri pe oră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vineri la ieșirea din România camioanele așteptau mai mult de șase ore. Poliția de Frontieră română a explicat că timpul de așteptare este cauzat de faptul că punctele de trecere sunt amplasate la hotarul UE, iar timpul menționat include și alte controale, nu doar cele ale actelor. De asemenea, oficialii de la București punctau că au creat piste speciale pentru anumite categorii de vehicule de mare tonaj, de exemplu pentru cele goale.

Problema camioanelor exista și anterior, iar înainte de război șoferii așteptau circa 48 de ore la vamă. După ce au început acțiunile militare în Ucraina, perioada a ajuns chiar și la cinci zile. Subiectul a fost discutat la nivel înalt de către Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă, care au convenit implementarea vămuirii comune.

Ulterior, au reapărut imagine cu rânduri de camioane. Autoritățile din Republica Moldova punctau că fenomenul se datorează caniculei și restricțiilor de circulație pe traseele naționale.

#camioane #Moldova #rânduri de camioane #rânduri la vamă #Romania #serviciul vamal #vama

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.