A existat viață extraterestră în apa fierbinte de pe Marte acum miliarde de ani? Meteoritul marțian „Frumusețea Neagră”, descoperit pe Pământ, nu în spațiu, sugerează că pe Planeta Roșie ar fi existat condiții hidrotermale în trecut. Oamenii de știință au descoperit ceea ce pare a fi cea mai veche dovadă directă a prezenței apei fierbinți pe Marte, în perioada sa antică. Această descoperire ar putea indica faptul că, în ciuda aparenței aride și pustii de astăzi, Planeta Roșie ar fi fost capabil să susțină viață cu mult timp în urmă.
Dovezile au ajuns pe Pământ, sigilate în faimosul meteorit marțian NWA7034 (NWA – Northwest Africa), găsit în Deșertul Sahara în 2011. Datorită aspectului său lucios și negru, roca marțiană este cunoscută și sub numele de „Frumusețea Neagră” – „Black Beauty”.
Cu o vechime estimată la 2 miliarde de ani, „Frumusețea Neagră” este al doilea cel mai vechi meteorit marțian descoperit vreodată. Totuși, echipa de la Universitatea Curtin a descoperit ceva și mai vechi în interiorul său: un grăunte de zircon de 4,45 miliarde de ani, care conține urme de fluide bogate în apă.
Aaron Cavosie, membru al echipei Școlii de Științe Planetare și ale Pământului și Planetare din cadrul Universității Curtin, din Australia, consideră că această descoperire va deschide noi direcții în înțelegerea sistemelor hidrotermale asociate cu activitatea magmei vulcanice care a circulat odată pe Marte.
„Am folosit geo-chimia la scară nanometrică pentru a detecta dovezi elementare ale apei fierbinți pe Marte acum 4,45 miliarde de ani. Sistemele hidrotermale au fost esențiale pentru dezvoltarea vieții pe Pământ, iar descoperirile noastre sugerează că Marte a avut și el apă, un ingredient esențial pentru medii locuibile, încă din cele mai vechi perioade ale formării scoarței”, a menționat Cavosie într-un comunicat.
Cavosie a adăugat că echipa a identificat elemente specifice în acest fragment unic de zircon utilizând imagistica la scară nanometrică și spectroscopie, tehnici ce permit analiza compoziției chimice a obiectelor. Printre elementele identificate se numără fierul, aluminiul, itriul și sodiul.
„Aceste elemente s-au adăugat pe măsură ce zirconul s-a format acum 4,45 miliarde de ani, sugerând că apa era prezentă în momentul activității magmatice timpurii de pe Marte”, a mai spus Cavosie.
Dovezile privind cursurile de apă și vechile lacuri de pe Marte i-au determinat anterior pe oamenii de știință să teoretizeze că apă în stare lichidă, în cantități mari, exista pe Planeta Roșie acum aproximativ 4,1 miliarde de ani. Aceasta se întâmpla în perioada Noachiană, când suprafața marțiană acoperită de apă era intens bombardată de asteroizi.
Se crede că Marte și-a pierdut apa acum miliarde de ani, când atmosfera sa a fost distrusă de radiațiile solare intense. Astfel, dispariția atmosferei marțiene a făcut imposibilă menținerea apei, care s-a evaporat și a dispărut în spațiu.
Noile cercetări sugerează, însă, că apa în stare lichidă ar fi putut exista pe Marte mai devreme decât se credea anterior, în perioada pre-Noachiană a planetei. „Un studiu din 2022 realizat de Universitatea Curtin a arătat că același fragment de zircon a fost «șocat» de un impact cu un meteorit, fiind astfel primul și singurul zircon de acest gen cunoscut pe Marte”, a explicat Cavosie.
În contextul științific, termenul „șocat” se referă la un proces geologic în care un mineral, precum zirconul, este supus unei presiuni extrem de mari, de obicei din cauza unui impact cu un meteorit sau un alt obiect cosmic. Acest tip de impact poate produce modificări structurale și chimice mineralului, lăsând urme vizibile sau „semnături” ce pot fi detectate de cercetători. De obicei, „șocarea” unui mineral se traduce prin schimbări ale cristalizării sau prin apariția unor defecte în structura sa cristalină, care sunt semne ale unei forțe intense aplicate asupra acestuia.
Așadar, atunci când se spune că un fragment de zircon a fost „șocat”, înseamnă că acel zircon a fost afectat de un impact cu un meteorit, iar urmele acestui impact au fost conservate în mineral. Acest fenomen este important pentru cercetători, deoarece poate oferi informații despre evenimentele care au avut loc pe Marte în trecutul său geologic.
„Această nouă cercetare ne ajută să înțelegem mai bine Marte în perioadele sale timpurii, identificând semne clare ale fluidelor bogate în apă din momentul formării grăuntelui, oferind totodată markeri geochimici ai apei în cea mai veche crustă marțiană cunoscută”, a mai menționat savantul.
Cercetările echipei de la Universitatea Curtin au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute în Jurnalul Science Advances.
