La trei zile de la reușita de a escalada Masivul Vinson, devenind prima persoană din Republica Moldova care a arborat drapelul în unul dintre cele mai înalte vârfuri din lume, Olga Țăpordei a fost în direct din Antarctida. Se afla în Union Glacier Camp, unde a făcut rost de Internet, după ce s-a odihnit în basecamp și a prins la noi forțe pentru a reveni acasă. Ea a povestit deja la -35 de grade Celsius câte ceva din pregătirile pe care le-a avut înainte de escaladarea pe care a făcut-o la -55 de grade Celsius și cât a costat inclusiv acest vis al său.

Olga Țăpordei a ieșit live pe contul său de Instagram, unde este urmărită de o comunitate de peste 95 de mii de utilizatori. S-a scuzat în fața clienților, pentru că a dispărut subit, din cauza că organizatorii i-au adunat mai devreme pentru escaladare, odată ce era vreme bună. Ea se poziționează ca expertă în branding personal pe piața din Republica Moldova.

View this post on Instagram

A post shared by Olga Tapordei / Expert Personal Branding (@tapordei)

În stories, Olga Țăpordei a descris că, până a ajunge să escaladeze Masivul Vinson, a zburat 38 de ore.

Înainte de asta, și-a dezvăluit visul pe Instagram de a escalada un asemenea vârf pentru care avea nevoie de resurse financiare. Doritorii au donat pentru ca Olga Țăpordei să și-l îndeplinească. Potrivit ei, suma a început de la 105 mii de dolari echivalentul a 1,8 milioane de lei moldovenești.

„Am urcat fiecare pas, dificil, prin vânt și frig de -55 grade Celsius, cu gândul că orice vis, oricât de îndrăzneț, poate deveni realitate. Chiar și pentru o fetiță de la Fetița, dintr-o familie obișnuită. Am călcat pe aceste tărâmuri înghețate, nu doar ca primul Om, din Republica Moldova, care a realizat această călătorie/expediție, ci și ca mesager al speranței și al curajului”, a scris Olga Țăpordei într-o postare postată pe aceeași rețea socială.

View this post on Instagram

A post shared by Olga Tapordei / Expert Personal Branding (@tapordei)

Despre reușita sa anunțase soțul Bogdan Ghieș, om de afaceri în Republica Moldova. S-a întâmplat duminica trecută, 10 decembrie 2023, la ora locală 00:10 sau la ora Republicii Moldova 05:10.

View this post on Instagram

A post shared by Bogdan Ghies (@bogdanghies)

Masivul Vinson, cu altitudinea de 4.892 m deasupra n.m., dar după alte măsurători 5.140 m deasupra nivelului mării, este cel mai înalt munte din Antarctica, făcând parte din grupul numit „Cele șapte vârfuri”, grup care este format din cei mai înalți munți de pe fiecare continent. Muntele a fost denumit după senatorul american Carl Vinson (1883 – 1981) care a sprijinit cercetările de pe cel mai inaccesibil continent, Antarctica. Muntele a fost descoperit în anul 1957, datorită unui zbor al unui avion militar american efectuat deasupra masivului Sentinel Range. Prima escaladare a lui a fost făcută la data de 17 decembrie 1966 de o expediție a clubului alpin american, finanțat de National Geographic Society și sprijinit de marina americană. Greutățile întâmpinate la escaladare, fără a lua în considerare costul ridicat al finanțării expediției, au fost cauzate în mare parte de distanța mare până la Polul Sud, peste 1200 km, precum și de temperaturile scăzute, respectiv de furtunile întâmpinate.

Olga Țăpordei este prima femeie din Republica Moldova care a reușit să cucerească Muntele Everest. De asemenea, a fost pe cel mai înalt vulcan din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antarctida #escaladare #în direct #Masivul Vinson #Olga Țapordei

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.