Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este pe deplin funcțional. Despre asta anunță viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în urma unei întâlniri cu directorul general Transgaz România, Ion Sterian, și cu administratorul Eurotransgaz, Nicolae Faranga Dan.

Într-un comunicat de presă emis de instituție se precizează că după mulți ani de muncă, conducta Iași-Chișinău, cu o lungime de 43 km din care 11 km pe teritoriul Republicii Moldova, ne oferă acces la piața energetică europeană.

„Gazoductul a fost extins atât pe partea Republicii Moldova cu tronsonul Ungheni – Chișinău cât și pe partea României, cu conducta de gaze Onești – Ghenăiești – Lețcani și două stații de comprimare gaze. Țara noastră trebuie să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze, iar această conductă ne oferă această șansă. Lucrările gazoductului au fost finalizate pe ambele părți, dealtfel, și planificăm oportunitatea de a livra gaze prin această conductă în perioada următoare”, a menționat vicepremierul.

Gazoductul a fost finalizat în august 2020, iar lucrările de extindere menționate pe partea Română s-au finalizat la începutul lunii curente (octombrie, 2021), astfel interconectorul Iași – Ungheni devenind pe deplin funcțional. Transgaz România este operatorul național de transport gaze din țara vecină și deține în proprietate și compania moldovenească VestMoldTransgaz, operator de transport gaze pentru tronsonul de la graniță până la Chișinău.

Proiectul de construcție a conductei de gaze Ungheni-Chișinău a presupus construcția următoarelor obiective:

Conducta de transport gaze naturale DN 600, presiunea 55 bar, cu o lungime de 110 km, amplasată pe teritoriul administrativ al raioanelor Ungheni, Nisporeni, Călărași, Strășeni și Chișinău;
Construcția a patru Stații de Reglare Măsurare Gaze (la Semeni în raionul Ungheni, Ghidighici, Petricani și Tohatin municipiul Chișinău);
Un nod de măsurare gaze bidirecțional la Tohatin care va face legătura între conducta Ungheni-Chișinău și sistemul de transport gaze existent din Republica Moldova, exploatat de SRL Moldovatransgaz (subsidiară a SA Moldovagaz);
Două conducte de distribuție gaze de la SRM Tohatin conectate la sistemul de distribuție al municipiului Chișinău în lungime de aproximativ 3.2 km fiecare;
O conductă de distribuție gaze, medie presiune, de la SRM Ghidighici la sistemul de distribuție al municipiului Chișinău (la intersecția străzii Petricani cu șoseaua Balcani) în lungime de aproximativ 1.5 km;
Un complex administrativ la Ghidighici care va fi și sediul administrativ al operatorului sistemului de transport gaze – SRL Vestmoldtransgaz.

Gazoductul Iasi-Ungheni-Chișinău a fost construit și finanțat de operatorul Transgaz din Romania cu bani finanțați de Uniunii Europeană prin Programul Operațional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013.

#autoritati #gazoduct #lucrări

Președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria sa securitate, dacă va opri războiului din Ucraina fără măcar să cucerească întreaga regiune Donbas, scrie The Economist, citat de presa rusă de opoziție. Jurnaliștii citează persoane din anturajul liderului de la Kremlin.

Conform publicației, Putin le-ar fi spus la un moment dat celor apropiați: „Mă vor spânzura”. Contextul în care a fost rostită această frază, precum și celelalte detalii ale conversației, nu sunt precizate.

Autorii de la The Economist notează că starea de spirit în rândul elitei ruse este și mai sumbră, informează hotnews.ro. În opinia lor, cea mai mare problemă pentru Putin este nu atât de starea economiei Rusiei sau lipsa unor noi succese militare, cât de timpul irosit și eșecul pe care nu îl poate ascunde Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, conducerea de la Moscova consideră că războiul nu poate fi lăsat în forma în care se află acum, însă modul în care sunt percepute acțiunile militare din Ucraina în interiorul Rusiei contează.

Jurnaliștii nu exclud că Moscova ar putea recurge la escaladare, pentru a ieși din impas. Printre scenariile probabile, The Economist menționează intensificarea războiului hibrid și a actelor de sabotaj îndreptate împotriva țărilor partenere ale Ucrainei.

Agențiile de informații occidentale se tem că Rusia va ataca fabricile europene care produc arme și echipamente militare pentru Forțele Armate Ucrainene, dar unele surse din cadrul serviciilor secrete consideră că Putin nu dorește o confruntare militară directă cu NATO.

În ceea ce privește frontul din Ucraina, sursele The Economist afirmă că Putin intenționează să trimită încă 300.000 – 400.000 de oameni pe front, fără a declara neapărat o nouă mobilizare.

#atacuri hibride #lider rus #Putin #razboi #Ucraina