Prețul de achiziție a gazului, majorat în luna ianuarie cu peste 200 de dolari, împarte taberele pe arena politică de la Chișinău. În timp ce reprezentanții puterii spun că guvernarea urmărește tendințele de pe piața internațională și așteaptă ca prețurile să înregistreze un trend descendent, opoziția extraparlamentară cere președintelui Maia Sandu și vicepremierului Andrei Spînu să meargă în Federația Rusă și să renegocieze contractul cu Gazprom, notează IPN.

Comentatorii politici califică criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova drept una previzibilă în condițiile în care Federația Rusă folosește gazul în calitate de instrument geopolitic pentru a-și întări influența în Europa.

„Federația Rusă joacă tare, are ca prioritate darea în exploatare Nord Streem 2, vrea garanții de sferă de influență în Ucraina și a simțit momentul oportun. Pandemia cu repercusiunile ei negative, lipsa gazelor naturale pe piața europeană, Federația Rusă profită de asta, iar Republica Moldova este prinsă în acest joc geopolitic. În tot acest context, echipa noastră nu a analizat foarte bine situația și nu a negociat cel mai bun contract pentru Republica Moldova”, a spus comentatorul politic Ion Tăbârță, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Și fostul deputat Vitalia Pavlicenco spune că prin criza energetică provocată în Republica Moldova, Moscova taxează aspirațiile europene ale guvernării de la Chișinău.

„Când în Republica Moldova erau guvernări pro-rusești, de stânga, li s-au făcut întotdeauna concesii legate de prețuri. Moscova, evident, folosește prețul gazelor ca un instrument geopolitic. Sigur că este vorba de condiții politice, avem regiunea transnistreană, nu se dorește extinderea României peste Prut, în sensul unei unificări cu România, ca să nu intrăm în NATO. Gazul este folosit ca Republica Moldova să nu-și dorească în Uniunea Europeană, ne amintim că și Ucraina a fost avertizată în acest sens”, a spus ex-deputatul Vitalia Pavlicenco.

În același timp, reprezentanții opoziției extraparlamentare le cer guvernanților să renegocieze contractul cu Gazprom, să se inspire atât din experiența fostelor guvernări de la Chișinău care au reușit negocierea unui preț bun la gaz, cât și din experiența statelor europene care au obținut contracte avantajoase cu Rusia.

„Prețul la gaze depinde de situația de pe piața internațională, dar acesta este doar un fragment al realității. Nimeni nu vorbește de cealaltă parte a realității. Prețul gazului este subiectul unui contract, nu al voinței Domnului, respectiv, guvernarea să se trezească, Sandu și Spînu să plece la Moscova și să nu vină de acolo până când nu vor renegocia contractul, mai cu seamă că precedente și oportunități sunt destule. Alți șefi de state au făcut-o”, a spus reprezentantul formațiunii Congresul Civic, Iurie Muntean.

„Criza gazelor are un context regional. Este o situație care pune presiune pe cetățeni, dar se analizează tendința prețului pe piața internațională și se observă o tendință de scădere. S-ar putea ca prețul să se diminueze. Examinăm mai multe scenarii, reieșind din potențialele evoluții ale situației, vom acționa în funcție de situație”, a spus deputatul PAS, Igor Chiriac.

Potrivit contractului semnat cu Gazprom, Republica Moldova trebuie să achite până la data de 20 a fiecărei luni, costul gazelor naturale consumate în luna precedentă și 50% din costul gazelor consumate în luna curentă. În cazul neachitării plăților, în termen de 48 de ore, Gazprom poate dispune sistarea livrării gazului.

#criza gazelor naturale #experti #gaz

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.