În mai puțin de patru săptămâni, la 15 aprilie, utilizarea energiei nucleare în Germania va lua sfârșit prin scoaterea din funcțiune a ultimelor trei centrale nucleare, a anunțat ministrul federal al mediului, Steffi Lemke, relatează Agerpres.
„Renunțarea la energia nucleară va fi menținută pentru mijlocul lunii aprilie”, a declarat politicianul ecologist pentru Funke Mediengruppe. „Riscurile energiei nucleare sunt în cele din urmă incontrolabile”, a subliniat aceasta.
În același timp. ministrul Mediului a respins temerile potrivit cărora aprovizionarea cu energie nu va mai fi sigură ca urmare a eliminării treptate a energiei nucleare.
„Avem un nivel foarte ridicat de securitate a aprovizionării în raport cu situația internațională”, a precizat Lemke. „Pe termen lung, concurența și mai multele tipuri de energie regenerabilă sunt cele mai bune mijloace pentru prețuri stabile”, a adăugat oficialul german.
Eliminarea energiei nucleare ar fi trebuit să aibă loc la începutul anului în Germania. Din cauza situației energetice dificile rezultate din războiul din Ucraina, închiderea ultimelor trei centrale nucleare – Isar 2, Neckarwestheim 2 și Emsland – a fost amânată pentru 15 aprilie – printr-o decizie a cancelarului german Olaf Scholz. La acesta vreme, el a pus astfel capăt unei dispute în cadrul coaliției dintre Verzi și FDP, care ar putea acum să reizbucnească din nou. în timp ce FDP este în favoarea continuării utilizării energiei nucleare, Verzii și SPD se opun cu desăvârșire.
De altfel, Germania se află în fruntea unui grup de șapte state membre (Austria, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) care se opun vehement eforturilor Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă. Miniștrii de resort din aceste țări au trimis o scrisoare Preşedinţiei sudeze a Consiliului în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.
Uniunea Europeană se află în proces de negociere a unor ținte mai ambițioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuțiile au ajuns în impas ca urmare a unei dispute legate de posibilitatea ca țările să-și îndeplinească obiectivele prin utilizarea hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon, obținut cu ajutorul energiei nucleare.
Statele semnatare își argumentează opoziția spunând că „includerea hidrogenului cu emisii reduce de dioxid de carbon şi a combustibilor cu emisii reduse de dioxid de carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”.
De cealaltă parte, 11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a „consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta „noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.
Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) au convenit să îşi unească forţele pentru „a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi „exploatarea centralelor existente”.
Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, „posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi „introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.
De altfel, Comisia Europeană a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.
