Un inspector principal din cadrul Biroului vamal Nord al Serviciului Vamal a fost depistat de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI) cu un conflict de interese, după ce în luna octombrie 2019 acesta a perfectat actele de vămuire asupra unui automobil ce-i aparținea socrului său.

Potrivit ANI, inspectorul vamal, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu a perfectat actele de vămuire a mașinii de model Skoda Octavia a socrului, fapt ce ar constitui un conflict de interese din perspectiva legislației integrității funcționarilor și demnitarilor publici.

Socrul inspectorului vamal a depus la Postul vamal Costești o declarație pentru a putea vămui automobilul pe care urma să-l importe în țară. Tranzacția vamală asupra transportului a fost soluționată de către inspectorul vamal, care activa conform graficului de serviciu. Astfel, inspectorul a acceptat declarația depusă de socrul său, a examinat solicitarea acestuia și, ulterior, a eliberat adeverința privind mijlocul de transport importat.

În cadrul controlului, vameșul și-a argumentat acțiunea prin faptul că nu a știut din timp despre intenția socrului de a aduce automobilul în țară, aflând despre acest lucru în momentul în care socru s-a prezentat pe pista de control. Inspectorul vamal a precizat că nu a influențat procedura vamală și a informat superiorul său despre lipsa unui interes personal față de automobilul respectiv.

Totuși, inspectorul de integritate a contrazis argumentele invocate de inspectorul vamal prin faptul că la momentul perfectării actului de vămuire pe numele socrului, funcționarul vamal nu a declarat și nu a informat conflictul de interese real apărut.

În final, potrivit noilor modificări legislative din 2021, pe acest caz inspectorul de integritate doar constată conflictul de interese fără aplicarea interdicțiilor. Funcționarul vamal este la prima abatere a legislației ANI fără a înregistra un prejudiciu interesului public ca urmare a acestei încălcări.

Reacția Serviciului Vamal

Cu referire la actul de constatare, emis de ANI pe numele vameșului, Serviciul Vamal a venit cu o reacție și a precizat că a conlucrat cu Autoritatea pe acest caz, fiind acordat suportul necesar în vederea elucidării tuturor circumstanțelor.

Totodată, Serviciul Vamal a menționat că „acțiunile funcționarului vamal au fost verificate și prin prisma corectitudinii aplicării legislației vamale, nefiind stabilite abateri de la normele ce reglementează nemijlocit controlul vamal și vămuirea mijloacelor de transport”.

„Organul vamal va examina actul de constatare emis de către ANI, cu aplicarea măsurilor legale ce se impun. Serviciul Vamal se află în conlucrare permanentă cu ANI în vederea elucidării cazurilor de încălcare a normelor privind conflictele de interese și incompatibilitățile funcției de angajat vamal”, se arată în reacția Serviciului Vamal.

#ANI #conflict de interese #inspector #socru #vames #vamuire

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.