Ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatic, urmează să-și explice comportamentul, în contextul informației, precum că ar fi hărțuit sexual o angajată din cadrul Misiunii de la Moscova. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), deși se abține de la comentarii, a ținut să menționeze că, în cadrul instituției, se promovează toleranță zero față de abuzuri de oricare tip.

„În conformitate cu prevederile legale, MAEIE a rechemat la Chișinău ambasadorul Vladimir Golovatiuc pentru consultări pe o perioadă nedeterminată în vederea clarificării modului de gestionare a activității misiunii diplomatice, cât și ale aspectelor care vizează comportamentul acestuia”, ne-a confirmat Daniel Vodă, șeful Serviciului de presă al MAEIE.

Totodată, cu referire la multiplele solicitări despre scandalul sexual propriu-zis, MAEIE, până la clarificarea tuturor circumstanțelor acestui caz „se abține de la comentarii aferente informațiilor apărute în presa națională, cu mențiunea că în cadrul ministerului se promovează toleranță zero față de abuzuri de oricare tip. Respectul și protejarea demnității umane constituie unul din principiile de bază de care se ghidează serviciul diplomatic”.

Amintim că despre Vladimir Golovatiuc s-a scris că a chemat o angajată, sub un pretext inventat, în apartamentul său care se află deasupra biroului de serviciu. Imediat ce victima a intrat în hol, a ieșit din biroul sau gol și excitat sexual. Angajata a reușit să scape din brațele ambasadorului.

#Ambasada Republicii Moldova la Moscova #Vladimir Golovatiuc

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.