Jurnaliştii din Grecia au declanşat marţi o grevă de 24 de ore în semn de protest faţă de creşterea costului vieţii şi salariile relativ scăzute, relatează DW.

Cel mai mare sindicat al jurnaliștilor din Grecia, a afirmat într-o declarație că refuzul angajatorilor din sectorul privat de a începe să elaboreze contracte colective de muncă „a dus la faptul că lucrătorii primesc salarii de mizerie”.

Sindicatul a declarat că salariile mici pun presiune asupra jurnalismului și jurnaliștilor și, în cele din urmă, asupra informațiilor fiabile și gratuite, pe care le consideră „piatra de temelie a funcționării democratice”.

Creșterea inflației a exacerbat problema, săptămânalul atenian To Vima estimând că prețurile au crescut cu aproximativ 37% în ultimii doi ani.

Greva mass-media are loc cu o zi înainte de o demonstrație de 24 de ore a GSEE, Confederația Generală a Muncitorilor din Grecia. Acest sindicat cere salarii mai mari, revenirea la negocierile colective și măsuri împotriva creșterii costului vieții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că o grevă națională a lucrătorilor din sectorul public, inclusiv a lucrătorilor din transporturi, a controlorilor de trafic aerian, a lucrătorilor din sănătate și a profesorilor, a paralizat Grecia în toamna anului trecut.

#Grecia #greva #jurnaliști

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.