În contextul caniculei prevăzute pentru perioada următoare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor reamintește consumatorilor și vine cu unele sfaturi şi recomandări pentru protejarea împotriva riscului de a cumpăra şi consuma produse alimentare în acestă perioadă.

Potrivit responsabililor, soarele, canicula şi alimentele perisabile reprezintă una dintre cele mai periculoase combinaţii în sezonul cald. Băuturile şi mâncarea alterată, alături de fructele şi legumele insuficient spălate pot provoca toxiinfecţii alimentare ale căror simptome se fac simţite la câteva ore de la consum.

Cele mai periculoase alimente asociate cu apariţia unor afecţiuni digestive, în special pe timpul verii, sunt carnea, mezelurile, ouăle, lactatele, peștele. Sub acţiunea arşiţei şi a umezelii specifice acestui sezon, se creează mediul perfect pentru înmulţirea unor microorganisme periculoase, precum bacterii, virusuri, paraziţi.

Astfel, pentru a evita situaţiile în care pot fi achiziţionate produse neconforme, care pot pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa dvs, ANSA recomandă consumatorilor să fie atenți la câteva aspecte:

achiziționarea produselor alimentare din locuri autorizate în conformitate cu legislația din domeniu;
existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse produsele alimentare;
citiţi cu atenţie eticheta produselor pentru a vă informa privitor la calitatea şi compoziţia produsului;
informaţia de pe etichetă trebuie să cuprindă: denumirea produsului, numele şi adresa producătorului, lista ingredientelor, cantitatea netă sau volumul de produs, data durabilităţii minimale sau data limită de consum, ţara de origine, condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare, instrucţiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar.
integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportării, depozitării şi a comercializării. Ambalajul trebuie să fie curat, nedeteriorat, să nu prezinte semne de bombaj;
fiţi atenţi la igiena personalului care vă deserveşte şi la condiţiile sanitare de comercializare a alimentelor.
verificaţi senzorial calitatea produselor alimentare pe care intenţionaţi să le procuraţi (culoare, miros, aspect, gust).
după procurare, păstraţi produsele conform indicaţiilor înscrise de producător pe ambalajul produsului (temperatura de păstrare, umiditatea);
transportarea produselor alimentare în perioada respectivă trebuie să fie în cel mai scurt timp posibil;
în cazul constatării unor nereguli să depună reclamațiile respective în conformitate cu legislația în vigoare către Subdiviziunele Teritoriale ANSA. Reclamațiile pot fi înaintate și prin linia fierbinte ANSA 080080033 sau poșta electronică: info@ansa.gov.md.

„Stimaţi Consumatori, sperăm ca recomandările noastre vă vor fi utile. Avem încrederea, că ţinând cont de atenţionările şi sfaturile sus menţionate, veţi evita la sigur cheltuielile adiţionale şi nu veţi pune în pericol viaţa Dvs. şi a celor dragi”, se arată în comunicatul ANSA.

#alimente #ANSA #consumatori #perioada caniculara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.