În premieră, în țară se desfășoară săptămâna națională de promovare a sănătății la locul de muncă

În perioada 25-30 noiembrie 2024, la inițiativa Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), în premieră, se va desfășura Săptămâna națională de promovare a sănătății la locul de muncă, cu genericul „Sănătatea lucrătorilor – economie eficientă a statului”.

„Promovarea sănătăţii la locul de muncă (PSLM) reprezintă efortul comun depus de angajatori, angajaţi și societate în vederea îmbunătăţirii sănătăţii, ce contribuie la reducerea absenteismului, stimularea motivației și creșterea productivității muncii, reducerea fluctuației lucrătorilor”, se arată într-o notă informativă a ANSP.

Potrivit celor mai recente studii recente ale Agenției Europene pentru Sănătatea și Securitatea în Muncă, fiecare euro investit în PSLM aduce un beneficiu de 2,5-4,8 euro în ceea ce privește reducerea costurilor asociate absenteismului.

La nivel european, doar în sectorul construcțiilor se înregistrează, anual, peste 1.300 de decese și peste 800 de mii de accidente în muncă. De asemenea, peste 600 de mii de muncitori sunt expuși la azbest, iar peste 50% din angajați suferă de diferite afecțiuni legate de profesie (auditive, musculoscheletice, etc.).

În Republica Moldova, mai mult de jumătate din totalul bolile înregistrate (transmisibile și netransmisibile) se atestă în rândul populației apte de muncă, adică până la vârsta de 65 ani. Drept urmare, aceasta duce la absenteism de la locul de muncă (pierderea zilelor lucrătoare) din cauza bolii, pensionare anticipată, invaliditate cu incapacitate de muncă, decese premature.

Astfel, acordarea priorității prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale, dar și investiții în promovarea sănătății la locul de muncă vor contribui la stabilirea unei forțe de muncă sănătoase, asigurând crearea economiilor durabile.

Scopul campaniei este creșterea nivelului de informare și conștientizare privind diminuarea factorilor de risc care persistă la locul de muncă, precum și importanța adoptării unui mod de viață sănătos prin promovarea măsurilor de prevenție și îmbunătățire a condițiilor de muncă ale angajaților. Evenimentul se desfășoară cu suportul proiectului moldo – elvețian ”Viața Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajatori #ANSP #sanatate

Autorităţile germane au anunţat luni, 25 noiembrie curent, că sunt în curs de întocmire a unei liste de buncăre şi adăposturi în care populaţia s-ar putea refugia în cazul unui atac, relatează stirileprotv.ro. Acestea speră să crească numărul buncărelor şi al adăposturilor pe fondul tensiunilor sporite cu Rusia.

„Toate clădirile – inclusiv proprietăţile private – care ar putea fi utilizate ca adăposturi, cum ar fi pivniţele, garajele şi staţiile subterane sunt în prezent inventariate. Va fi alcătuit un repertoriu digital al tuturor buncărelor, astfel încât oamenii să le poată găsi rapid cu ajutorul telefoanelor mobile”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne într-o conferinţă de presă.

De asemenea, cetăţenii vor fi încurajaţi să creeze adăposturi în casele lor, transformându-şi pivniţele sau garajele, a continuat el.

Cotidianul german Bild a descris planul drept o „ofensivă a buncărelor” într-o ţară tot mai îngrijorată de o potenţială ameninţare rusă.

Inventarul actual „va lua timp”, a declarat purtătorul de cuvânt, care nu a dat un calendar.

Germania, care are o populaţie de 83 de milioane de locuitori, dispune în prezent de 579 de buncăre, dintre care majoritatea datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi a Războiului Rece, şi poate găzdui 480 de mii de persoane.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, autorităţile germane au încetat să mai vândă structurile fortificate aflate în posesia lor. Mai mult de 300 de buncăre fuseseră vândute de stat şi de administraţiile sale începând cu 2005.

Punctele-cheie ale acestui program de dezvoltare a adăposturilor au fost adoptate în cadrul unei reuniuni a unor oficiali germani de rang înalt, în luna iunie.

Joia trecută, liderul rus Vladimir Putin a declarat că acum conflictul din Ucraina are „caracteristicile unui război mondial” şi a avertizat că nu exclude lovirea unor ţări occidentale, sporind îngrijorarea membrilor NATO, în special a celor apropiaţi de Rusia, cum ar fi statele baltice şi Polonia, dar şi Germania. Aceste ameninţări au venit după ce Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune (până la 5 500 km), proiectată să transporte un focos nuclear, pe teritoriul ucrainean, ca răspuns după ce Ucraina a lovit teritoriul rus cu armament occidental.