Câte 100.000 de lei urmează să primească laureații Premiului Național 2024. Pe lângă mijloacele financiare, conducerea țării le va oferi diplome și medalii.

Lista laureaților

Maria Mocanu – interpretă, folcloristă, scriitoare, jurnalistă, artistă a poporului. Distincția i se va acorda pentru contribuția remarcabilă la promovarea valorilor naționale.
Sergiu Galben – artist plastic. Premiul i se va oferi pentru activitatea prodigioasă în domeniul artelor plastic și impactul remarcabil în promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional.
Nicolae Dohotaru – director general și prim-dirijor al Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, artist al poporului, cavaler al Ordinului „Gloria Muncii”, maestru în artă. Medalia se va oferi pentru realizări remarcabile în dezvoltarea culturii naționale, promovarea valorilor artistice și management cultural.
Ion Ciutac – doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, coordonator pe chirurgia urgentă la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”. Premiul Național i se va acorda pentru realizările de excepție în chirurgie, fiind fondatorul unei noi direcții: chirurgia mini-invazivă laparoscopică, care a deschis noi orizonturi cu impact major în tratamentul a 2 patologii grave – colecistita acută la bolnavii cu risc și pancreatita acută distructivă.
Denis Nica – doctor habilitat în științe fizice, conferențiar universitar, Departamentul de Fizică Teoretică „Iurie Perlin”, Universitatea de Stat din Moldova, șef de laborator și cercetător științific principal al Laboratorului de cercetări științifice „Fizica și ingineria nanomaterialelor „Evghenii Pokatilov” al Universității de Stat din Moldova, pentru aportul semnificativ în dezvoltarea teoriei fundamentale a transportului termic în nanostructuri, promovarea imaginii științifice pozitive a Republicii Moldova în lume, precum și ciclul de lucrări științifice „Ingineria fononică în grafen și nanostructurile semiconductoare”.
Nicolae Negru – scriitor, autor de piese de teatru, analist politic, editorialist. Distincția i se va oferi pentru mesajul național și pentru profunzimea operei sale literare, dramaturgice și publicistice, care sondează dramele Basarabiei din secolul XX, precum și pentru cartea autobiografică „O progenitură dușmană”.
Serghei Tarnovschi – maestru emerit al sportului, medaliat olimpic, campion mondial și european. Premiul i se va oferi pentru performanțe de excepție și contribuția la promovarea imaginii Republicii Moldova.
Sergiu Cumătrenco – producător și distribuitor de filme. Distincția i se va acorda pentru merite deosebite și aportu în distribuția și promovarea artei cinematografice din Republica Moldova, precum și pentru contribuția la dezvoltarea patrimoniului cultural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premiul Național este una dintre ele mai prestigioase distincții, acordate pentru realizări remarcabile în diferite domenii și promovarea imaginii Republicii Moldova.

#distinctii #Guvern #laureați #Moldova #Premiul Național

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare