Adunarea Generală din Găgăuzia, care era planificată pentru duminică, 2 octombrie, unde urma să să adopte mai multe decizii, inclusiv organizarea unui referendum de alipire a zonei la Federația Rusă a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată, scriu unele surse media din regiune.

„Congresul deputaților găgăuzi de toate nivelurile se amână pe o perioadă nedeterminată. Așa cum a devenit cunoscut de Gagauznews din surse sigure, Congresul deputaților Găgăuziei de toate nivelurile, programat pentru 2 octombrie la Comrat a fost amânat pentru o perioadă nedeterminată”, scrie sursa citată.

Motivul anulării Congresului nu sunt cunoscute, însă cel mai probabil la mijloc este faptul că Realitatea.md a intrat în posesia unor informații și documente, ce prevăd adevăratul scop al Adunării Generale și anume: subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării, precum și un referendum pentru aderarea regiunii la Federația Rusă.

Precizăm că, Adunarea Populară a Găgăuziei a venit recent și cu o declarație prin care neagă faptul că la Congres urmau să se discute subiecte ce țin de separarea regiunii, acuzând mass media că ar fi dezinformat opinia publică la acest subiect.

Amintim că, unul din consilierii președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, a confirmat pentru Grupul de presă Realitatea că la 2 octombrie că în UTA Găgăuzia urmează să fie organizată o Adunare Generală a cetățenilor, prima de acest fel, de la obținerea statutului de autonomie.

Ivan Burgudji afirmă că ar urma să se discute la adunare mai multe subiecte legate de securitatea din regiune, ce va face autonomia în cazul în care situația regională se va schimba, precum și statutul actual al regiunii în limitele legii privind UTA Găgăguzia.

Despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov, care a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Totodată, Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că la Adunarea Generală a locuitorilor autonomiei se va vorbi despre situația economică și problemele din țară, dar nu va fi pus în discuție statutul regiunii.

Autoritățile de la Chișinău sunt la curent că la 2 octombrie în Găgăuzia se va organiza o Adunare Generală a locuitorilor din regiune, pentru a pune în discuție mai multe subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării. Informația a fost confirmată pentru REALITATEA.MD de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

#Gagauzia #UTA Gagauzia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.