Aceste microcipuri pot trata Parkinson, paralizia și epilepsia

Echipa a implementat până acum aceste cipuri minuscule la rozătoare, dar speră să facă în curând același lucru la subiecții umani. În timpul unuia dintre aceste experimente, au plasat 48 de astfel de cipuri pe cortexul cerebral al unui șobolan, în timp ce acesta era sub anestezie.

Cercetătorii s-au concentrat, în principal, pe zonele motorii și senzoriale ale creierului. Oamenii de știință au reușit să înregistreze activitatea corticală a animalului, dar, în cele din urmă, au descoperit un lucru interesant: calitatea semnalului nu era la fel de bună ca cel provenit din cipurile utilizate în majoritatea interfețelor creier-computer existente.

Dar dacă cercetătorii pot îmbunătăți calitatea sistemului, ei speră că acesta ar putea oferi o modalitate de a studia zone mai mari ale creierului, cum ar fi rețelele complexe care controlează lucrurile, inclusiv memoria și luarea deciziilor.

„Când vine vorba de modul în care funcționează creierul, întregul este cu adevărat mai important decât suma părților”, a declarat Chantel Prat, profesor de psihologie la Universitatea din Washington.

În cele din urmă, ei speră că cercetarea lor va deschide calea către implantarea acestor cipuri la oameni. Nurmikko estimează că vor fi necesare 770 de cipuri per creier. Acest lucru deschide posibilitatea ca cipurile să stimuleze neuronii cu impulsuri electrice, tratând potențial tulburări neurologice grave, cum ar fi boala Parkinson, paralizia sau epilepsia.

Următorul pas pentru echipa de la Universitatea Brown este de a testa cipurile la rozătoare care sunt treze și libere să se miște. După aceea, testele vor fi făcute pe maimuțe și apoi, speră cercetătorii, pe oameni. Este incredibil de interesant, deoarece tehnologia oferă o oportunitate fascinantă de a înțelege creierul uman.

Premierul României, Ilie Bolojan, a avertizat angajații din administrația locală că lucrurile nu vor mai putea continua așa cum erau obișnuiți, într-un discurs susținut marți, 10 februarie, la dezbaterea „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul asupra comunelor”, organizată de Asociația Comunelor din România, transmite Antena 3 CNN.

„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a Asociației comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean, deci știu care sunt problemele. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse redus. Acum, eu voi fi foarte deschis cu dumneavoastră și cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Că lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a afirmat Bolojan.

Prim-ministrul a precizat că, în România, 80% din banii primăriilor provin din bugetul de stat, comparativ cu 50% în alte țări UE, ceea ce a stârnit reacții din partea primarilor prezenți.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Trebuie să dovedim că putem fi mai performanți, mai eficienți sau se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune”, a mai spus el.

Bolojan a subliniat că pachetul administrației publice, care trebuie adoptat până săptămâna viitoare, va întări capacitatea primăriilor de a planifica și de a genera politici publice, incluzând și reducerea personalului acolo unde depășește limitele stabilite. Totodată, premierul a atras atenția asupra taxelor locale.

„Nu mai putem să rămânem la taxele pe care le-am avut, pentru că ponderea veniturilor din impozitele pe proprietate este de 0,55% din PIB, în timp ce media UE este de 1,85%. Vom elimina excepțiile și vom crește taxele. Veniturile suplimentare vor rămâne la administrația publică locală”, a subliniat premierul.

Referindu-se la proiectele aflate în derulare, Bolojan a precizat că prioritatea este finalizarea lor: „La CNI avem 1.200 de investiții, cu un cuantum general de 12,5 miliarde de euro… Ne trebuie cinci ani ca să le terminăm pe cele care sunt începute, nu putem deschide altele. Trebuie să finalizăm ce avem în stadii avansate”.