Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Interviu BANI.MD: Directoarea ONVV, Cristina Frolov, despre anularea ordinului de numire și schemele anchetate

12 Oct. 2021, 14:29
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
12 Oct. 2021, 14:29 // Economie //  Realitatea.md

Vinul Moldovei este tot mai apreciat de către consumatorii din țară, iar consumul de vin devine, în sfârșit, o cultură.

Ne place să degustăm, să apreciem calitatea vinurilor, să știm soiul de vin pe care îl consumăm și, totodată, un lucru benefic care este văzut – impactul și imaginea vinului pe piața internațională și anume faptul că suntem deja cunoscuți nu doar pentru un preț accesibil așa cum era acum 10 ani, ci și pentru calitate.

Astăzi, cu doamna Cristina Frolov vom discuta despre industria vinului, despre piață de desfacere și potențialul acestui produs pe piața externă.

NOTĂ. Interviul a fost filmat pe data de 8 octombrie 2021. 

Doamna Frolov, vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră și vă rugăm să ne spuneți despre cum vedeți astăzi piața vinului în Republica Moldova.

Cristina Frolov: Cu siguranță efortul producătorilor care în ultimii ani au promovat foarte intens cultura vinului aici, acasă, datorită producătorilor care au deschis crame

și oferă servicii turistice astfel, cultivând cultura și consumul vinului într-o atmosferă și intr-un în anturaj corect, cu asocieri gastronomice corecte, de asemenea trebuie să mulțumim tuturor specialiștilor din domeniu somelierilor, specialiștilor din restaurante sau lucrătorilor din domeniul HORECA, celor care au deschis wine-baruri și au transformat restaurantele în mici hub-uri, centre culturale în ale vinului și ale gastronomiei și lucrează cot la cot împreună cu Oficiul Național al Viei și vinului și cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, întru a promova vinul ca fiind un element de cultură și nu o băutură.

Un fenomen pe care îl urmărim.

– Astăzi vorbim despre mai multe piețe de desfacere pentru vinul Republicii Moldova, întru promovarea exporturilor. Care sunt planurile și viziunea Oficiului Național în acest sens?

Cristina Frolov:  În urma unei reforme interne pe care am început-o de îndată ce am intrat în acest Oficiu, mi-am ocupat locul de director al Oficiului Național al Viei și Vinului, conform acestei reforme instituția lucrează pe patru axe strategice – de dezvoltare pentru întreaga industrie.

Prima și cea mai importantă axă este promovarea și consolidarea imaginii Moldovei ca un important stat vitivinicol și cea de a doua este identificarea a noi oportunități de export și lărgirea distribuției exportului de vinuri și produselor viticole din Republica Moldova.

Conform acestor două axe, una dintre cele mai importante provocări cu care ne confruntăm astăzi, este creșterea piețelor de desfacere, de fapt, numărul de piețe de desfacere care ar consuma vin cu valoare adăugată.

În ultimii ani suntem martori și ne bucurăm, să spunem, să afirmăm, a unei creșteri importante a consumului și a exportului de vin îmbuteliat din Republica Moldova.

Dacă până acum doi ani, până la pandemie, raportul exportului constituia 30% vinuri îmbuteliate și 70% vinuri vrac, din cauza inclusiv și a pandemiei și a schimbărilor globale la nivel de consum, astăzi suntem martorii unei creșteri majore a exportului vinurilor îmbuteliate cu valoare adăugată mai mare.

De aceea, exportul sumar este mult mai mare decât a fost până acum or, exportul de vinuri îmbuteliate este de 40% versus 60% vinuri în vrac.

Deci dacă am compara anul 2021 cu anul 2020, putem cu siguranță spune că valoric exportul de vinuri a crescut cu 14%, chiar dacă în volum avem o scădere de circa 10%, valoarea adăugată este mai mare. Putem concluziona că vinul de calitate a fost exportat mai mult inclusiv în țările din regiune, pentru că România este piața numărul unu pentru noi și, la fel, avem o creștere generală a exportului de vinuri îmbuteliate.

Valoarea acestora a crescut cu 26%, comparând anul 2021 cu anul 2020, aceeași perioadă.

Chiar dacă avem 6% creștere în volum, valoric este o creștere de 26%. Asta ne dă speranțe, de fapt, că toate eforturile care au fost depuse de Oficiul Național vișinului pentru a promova brandul de țară vinicolă Wine of Moldova – o Legendă Vie pe piețele emergente și inclusiv cea de România, dă roade.

Interviul poate fi citit integral pe Bani.md. 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.