Doza a treia de vaccin anti-Covid, suplimentară, poate fi făcută de persoanele care au boli grave, la minim 28 de zile de la doza 2 doar în baza unei recomandări medicale. Asta în timp ce doza de rapel (booster) se poate administra fără o astfel de recomandare, tuturor persoanelor în cazul cărora au trecut 180 de zile de la doza a doua, susțin reprezentanții Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea din România.

Care este diferența între doza suplimentară și rapel

Doza 3, suplimentară, pentru persoanele sever imunodeprimate, se poate administra la minim 28 de zile de la doza 2, dar este nevoie de recomandare medicală.

Doza 3, rapel (booster), pentru toate persoanele, se poate administra la minim 180 de zile de la doza 2 și nu este nevoie de o recomandare medicală.

În cazul persoanelor sever imunocompromise, cu vârsta peste 12 ani, se poate administra o doză suplimentară (doza 3) ca parte a schemei de vaccinare primară, după un interval de minim 28 de zile și până la 4 luni de la doza 2.

Doza suplimentară (doza 3) se administrează doar în baza recomandării medicului curant, specialist sau medicului de familie care are în monitorizare pacientul.

Pentru vaccinul Comirnaty (Pfizer BioNTech):

Schema de vaccinare primară care include 3 doze, presupune administrarea dozei 2 la interval de 21 de zile de la doza 1, iar doza 3 la interval de minim 28 de zile de la doza 2.

Pentru vaccinul Spikevax (Moderna):

Schema de vaccinare primară care include 3 doze, presupune administrarea dozei 2 la interval de 28 de zile de la doza 1, iar doza 3 la interval de minim 28 de zile de la doza 2.

Categorii de persoane considerate sever imunocompromise:
Pacienți oncologici (tumori maligne solide și hematologice) în tratament activ (chimioterapie, radioterapie, terapie moleculară/biologică și alți agenți biologici care sunt clasificați ca imunosupresori sau imunomodulatori);
Pacienți oncologici în stadii avansate de boală, cu sau fără tratament activ anterior (radioterapie, chimioterapie, terapie moleculara, terapie imunosupresoare);
Pacienți post-transplant de organe solide cu sau fără tratament imunosupresor;
Pacient cu transplant de celule stem hematopoetice cu sau fără tratament imunosupresor.

Pacienți cu imunodeficiențe severe cauzate de imunodeficiențe p rimare, congenitale (ex: sindromul DiGeorge, Sindrom Wiskott-Aldrich, etc) și dobândite, respectiv:
Pacienți cu infecție HIV în orice stadiu, fără tratament sau în stadiu de SIDA (CD4<200 mmc), cu sau fără tratament antiretroviral;
Imunodeficiența secundară cauzată de administrarea unui tratament imunosupresor:
Radioterapie;
Chimioterapie: agenții chimioterapici pentru cancer sunt clasificații ca imunosupresori severi;
Terapii biologice (moleculare, celulare): anticorpi monoclonali, anticorpi bispecifici, CAR-T (Chimeric Antigen Receptor T), blocanți TNF, etc;
Tratament cu cortizon și cu produse derivate administrate sistemic: tratament activ cu doze mari (> 20 mg prednison sau echivalentul pe zi când se administrează mai mult de 2 săptămâni);

Alte terapii cu efecte imunosupresoare (ex: remisive sintetice convenționale, remisive sintetice țintite);

#anti-covid #COVID-19 #doze de vaccin

Toți cetățenii au dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic, cu respectarea legii, susține ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eugeniu Osmochescu. Declarația vine după ce agricultorii au anunțat că ar putea ieși la proteste și scoate tehnica agricolă pe trasee, în cazul majorării cotei TVA pentru producția agricolă de la 8% la 12%, scrie IPN.

Ministrul a subliniat că nemulțumirile pot fi exprimate prin protest, însă manifestările trebuie să se desfășoare în limitele cadrului legal.

„Fiecare are dreptul la libera exprimare, are dreptul la protest pașnic, în limitele cadrului juridic, dar nu trebuie să uite că dreptul unei persoane se termină acolo unde începe dreptul altei persoane, adică nu trebuie să pericliteze buna desfășurare a activității statului”, a explicat Eugeniu Osmochescu în cadrul emisiunii „Actualitatea la raport” de la AgroTV.

În ceea ce privește cota TVA, ministrul spune că autoritățile analizează atât interesele producătorilor agricoli, cât și necesitățile bugetului public.

„Noi optăm pentru o abordare echitabilă pentru toți actorii de pe piață, dar ținând cont și de faptul că noi avem nevoie de bani la bugetul statului. Mie, personal, tot nu-mi place creșterea de taxe și impozite”, spune ministrul.

Potrivit lui, deocamdată, nu există o decizie finală privind menținerea cotei TVA de 8% sau majorarea acesteia la 12%.

„Dacă creștem TVA de la 8% la 12% sau rămânem la 12%, este o discuție în derulare. Decizia va fi luată în timp util. Cel mai târziu, săptămâna viitoare”, explică Eugeniu Osmochescu.

Recent, Asociația Forța Fermierilor a cerut menținerea cotei TVA de 8% pentru culturile cerealiere și oleaginoase. Agricultorii au anunțat că, în cazul majorării cotei la 12%, ar putea organiza proteste în perioada 24-25 septembrie, așa cum prevede proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027.