Președintele României Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc marți, 11 aprilie, la Palatul Cotroceni, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale de la București.

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la evoluțiile privind situația de securitate din Regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și a intervențiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova.

La mijlocul lunii martie, RISE a publicat investigația „Planul Kremlinovici pentru Moldova”. Materialul elaborat de jurnaliştii din Moldova, în colaborare cu publicații din SUA și alte 10 țări, divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030 – strategie care ar fi fost dezvoltată la Kremlin în urmă cu aproximativ doi ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe fondul invaziei ruse în Ucraina, Guvernul de la Chișinău a promovat tot mai mult apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Recent, șefa statului a setat și un termen pentru acest obiectiv – anul 2030.

Acest 2030 se regăsește și în strategia Rusiei ca termen limită pentru preluarea controlului politic asupra Republicii Moldova și îndepărtarea țării noastre de partenerii occidentali.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Consiliul Suprem de Apărare #Klaus Iohannis #Republica Moldova #Romania #securitate

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.