„Resursele financiare alocate din contul bugetul de stat, pentru compensarea creșterii tarifelor la gaze, vor lipsi de bani alte domenii importante care necesită alocații și investiții”. De această părere este Victoria Olari, coordonatoare de proiecte în cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) pe subiectul crizei energetice din Republica Moldova, măsurile compensatorii și modul în care a răspuns Guvernul.

Republica Moldova se numără printre cele mai afectate țări din Europa de pandemia COVID-19. Afectată de pandemie și de seceta severă, economia națională s-a contractat în anul 2020, PIB-ul înregistrând o scădere de 7%. În anul 2021, economia a început treptat să-și revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt se mențin încă în zona negativă.

„Un aspect despre care mai puțin se vorbește în această perioadă este acoperirea bugetară a compensațiilor. Este important să înțelegem că resursele financiare alocate din contul bugetul de stat, pentru compensarea creșterii tarifelor la gaze, vor lipsi de bani alte domenii importante care necesită alocații și investiții”, explică Victoria Olari.

Guvernul trebuie să adopte un mod mai inclusiv și mai rezilient de creștere.

„Gestionarea rațională a bugetului de stat trebuie să aibă drept scop recuperarea economică. Pentru a susține redresarea socială și economică, este necesar ca Guvernul să aibă o abordare holistică și o capacitate consolidată de implementare a reformelor»”, a mai adăugat aceasta.

Opinia integrală realizată la IPIS, în contextul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și cu suportul Fundației „Soros Moldova” poate fi citită aici. Totodată, v-ar putea interesa și aspectul compensațiilor neechitabile.

#bani #compensare #gaz #Guvern #IPIS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.