„Resursele financiare alocate din contul bugetul de stat, pentru compensarea creșterii tarifelor la gaze, vor lipsi de bani alte domenii importante care necesită alocații și investiții”. De această părere este Victoria Olari, coordonatoare de proiecte în cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) pe subiectul crizei energetice din Republica Moldova, măsurile compensatorii și modul în care a răspuns Guvernul.

Republica Moldova se numără printre cele mai afectate țări din Europa de pandemia COVID-19. Afectată de pandemie și de seceta severă, economia națională s-a contractat în anul 2020, PIB-ul înregistrând o scădere de 7%. În anul 2021, economia a început treptat să-și revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt se mențin încă în zona negativă.

„Un aspect despre care mai puțin se vorbește în această perioadă este acoperirea bugetară a compensațiilor. Este important să înțelegem că resursele financiare alocate din contul bugetul de stat, pentru compensarea creșterii tarifelor la gaze, vor lipsi de bani alte domenii importante care necesită alocații și investiții”, explică Victoria Olari.

Guvernul trebuie să adopte un mod mai inclusiv și mai rezilient de creștere.

„Gestionarea rațională a bugetului de stat trebuie să aibă drept scop recuperarea economică. Pentru a susține redresarea socială și economică, este necesar ca Guvernul să aibă o abordare holistică și o capacitate consolidată de implementare a reformelor»”, a mai adăugat aceasta.

Opinia integrală realizată la IPIS, în contextul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și cu suportul Fundației „Soros Moldova” poate fi citită aici. Totodată, v-ar putea interesa și aspectul compensațiilor neechitabile.

#bani #compensare #gaz #Guvern #IPIS

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.