Islanda ar putea organiza un referendum pe 29 august pentru a decide dacă va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, a anunțat vineri, 6 martie curent, guvernul de la Reykjavik, relatează libertatea.ro.

Procesul de aderare al Islandei a început în 2009, după criza financiară care a lovit grav țara. Negocierile au avut loc între 2010 și 2013, dar au fost suspendate, iar în 2015 au fost oprite oficial.

Ministrul de Externe, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, a declarat într-o conferință de presă că o rezoluție privind organizarea referendumului va fi prezentată în parlament la începutul săptămânii viitoare.

„Vom adresa poporului următoarea întrebare: trebuie să continue negocierile privind aderarea Islandei la Uniunea Europeană? Și poporul va putea răspunde alegând între două opțiuni: da, negocierile trebuie să continue, sau nu, ele nu trebuie să continue”, a explicat Gunnarsdottir.

Guvernul de coaliție de centru-stânga, care a preluat puterea la sfârșitul anului 2024, a convenit să organizeze un referendum cu privire la acest subiect până la sfârșitul lui 2027.

Premierul Kristrun Frostadottir a declarat că „Islanda este suficient de puternică pe plan economic, dar și ca națiune sigură pe sine însăși, pentru a putea lua această decizie”.

Dacă negocierile cu UE vor fi reluate și se va ajunge la un acord, un al doilea referendum va fi organizat pentru ca cetățenii să se pronunțe asupra termenilor finali ai aderării. Până la întreruperea discuțiilor în 2015, Islanda deschisese 27 din cele 33 de capitole de negociere, dintre care 11 au fost închise provizoriu. Capitolul privind pescuitul, o temă sensibilă pentru Islanda, nu fusese însă abordat.

Un sondaj realizat în februarie arată că 45% dintre islandezi sprijină aderarea țării la Uniunea Europeană, subliniind diviziunile din cadrul populației cu privire la această decizie istorică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Islanda #referendum

Un fost consilier al expertului în boli infecţioase Anthony Fauci a pledat vinovat pentru complot în scopul eludării legislaţiei privind accesul la documente publice şi al ascunderii unor acte guvernamentale referitoare la finanţarea cercetării prin granturi şi la pandemia de COVID-19, transmite Reuters.

David Morens, care a lucrat sub conducerea lui Fauci ca oficial de rang înalt în cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) în timpul pandemiei, a recunoscut acuzaţia de complot în cadrul unei audieri la tribunalul federal din Greenbelt, Maryland.

În vârstă de 78 de ani, acesta fusese pus sub acuzare în aprilie pentru fapte legate de ceea ce procurorii au descris drept o stratagemă de a zădărnici solicitările de acces la documente publice primite de agenţie începând cu aprilie 2020, vizând granturi de cercetare pentru COVID-19.

El riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare la pronunţarea sentinţei, programată pentru 12 noiembrie, scrie News.ro.

„Prin pledoaria de vinovăţie de astăzi, dr. Morens şi-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale şi va continua să facă acest lucru”, a declarat avocatul său, Timothy Belevetz, într-un comunicat.

Recunoaşterea vinovăţiei a avut loc după ce Fauci – care a condus NIAID timp de 38 de ani şi a devenit figura centrală a răspunsului SUA la pandemie – a compărut luna trecută în faţa unei comisii a Senatului. El şi-a invocat în repetate rânduri dreptul de a nu se autoincrimina, acuzându-l totodată pe senatorul republican Rand Paul, un adversar de lungă durată din Kentucky, că duce o campanie „iraţională” pentru a-l vedea închis.

Originile COVID-19 rămân neelucidate. În 2023, FBI a afirmat că o scurgere dintr-un laborator din Wuhan a provocat probabil pandemia, o ipoteză pe care China a calificat-o drept lipsită de „orice credibilitate”.

CIA a declarat în ianuarie 2025 că o scurgere de laborator este probabilă, dar cu un „grad scăzut de certitudine”, în timp ce alte patru agenţii de informaţii americane şi Consiliul Naţional de Informaţii consideră că virusul a apărut cel mai probabil prin transmitere naturală de la un animal.

Procurorii au precizat că pledoaria lui Morens a vizat decizia Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) de a anula un grant de cercetare privind coronavirusurile la lilieci, pe fondul acuzaţiilor că virusul COVID-19 ar fi provenit din laboratorul din Wuhan. Laboratorul din China primise o subfinanţare din partea companiei care obţinuse grantul iniţial.

Procurorii au declarat că Morens s-a angajat să ajute la restabilirea finanţării pentru proiectul privind coronavirusurile la lilieci şi la contracararea ipotezei conform căreia COVID-19 ar fi scăpat dintr-un laborator.

Anticipând că schimburile lor de mesaje ar putea fi solicitate în baza legii privind libertatea de informare (Freedom of Information Act), Morens şi alte persoane au convenit să comunice prin intermediul contului său personal de e-mail, în detrimentul celui oficial, au precizat procurorii.