Judecătorul Curții de Apel Chișinău (CA), Ion Muruianu, fost președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) se pare că a obosit „să facă dreptate” și a decis să se retragă din sistemul judecătoresc.

Potrivit agendei ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, care urmează să aibă loc mâine, 6 iulie, primul subiect pe ordinea de zi figurează examinarea cererii de demisie a lui Muruianu.

Ion Muruianu a acces în sistemul judecătoresc în anul 1990. În anul 2004 acesta a fost transferat la Curtea Supremă de Justiție, ca mai apoi, în 2007 să fie numit președinte al aceleiași instituții.

Muruianu este acel magistrat, care în 2010 a numit jurnaliștii „câini turbați”, fapt care a dus la un val de reacții și critici, fiind demarate chiar și acțiuni de demitere a acestuia, chiar dacă și-a cerut scuze publice. Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat pe membrii CSM să-i aplice mustrare aspră, care a fost anulată de CSJ, instituție pe care o conducea la acea vreme.

În 2011, Parlamentul îl demite pe Ion Muruianu din funcția de președinte la CSJ, din cauza numărului mare de dosare pierdute la CEDO, fiind transferat la Curtea de Apel Chișinău, unde activează până în prezent.

#CSJ #CSM #Ion Muruianu #judecator #magistrat

La Curtea de Apel Chișinău a început astăzi, 1 octombrie, examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Fostul lider democrat participă la ședință prin videoconferință, după ce magistrații au respins cererea acestuia de a fi prezent fizic în sala de judecată.

În timpul ședinței, avocații lui Plahotniuc și-au exprimat nemulțumirea față de schimbarea unui membru al completului de judecată. Magistratul Vitalie Budeci a fost înlocuit cu Vitalie Pîslariuc, după ce Budeci nu a trecut evaluarea externă a judecătorilor.

Examinarea apelului trebuia să înceapă încă pe 24 august, însă ședința a fost anulată după o alertă cu bombă la sediul instanței. O nouă ședință, programată pentru 26 august, a fost ulterior amânată.

Apelul a fost depus de Procuratura Anticorupție pe 6 mai, după ce Plahotniuc a fost condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare. Procurorii cer acum majorarea pedepsei până la 25 de ani.

Pe lângă pedeapsă, acuzarea contestă și decizia instanței de fond de a nu dispune confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Procurorii susțin că recuperarea prejudiciului și confiscarea sunt măsuri diferite și pot fi aplicate în același timp.

În argumentele prezentate în apel, acuzarea susține că infracțiunile pentru care a fost condamnat Plahotniuc au provocat prejudicii importante sistemului bancar și au afectat economia și încrederea în instituțiile statului. Procurorii mai consideră că în acest caz nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă mai mică.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 22 aprilie 2025 la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.