Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Justiția, primul capitol de negocieri cu UE. Ce va trebui să întreprindă Moldova, potrivit șefei Parchetului European

02 Iul. 2024, 17:12
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
02 Iul. 2024, 17:12 // Societate //  Elena Putregai

Se estimează că Republica Moldova va deschide primul capitol de negocieri cu Uniunea Europeană la începutul anului 2025 și va începe cu domenii complicate, cum ar fi justiția. Întrebată în cadrul unui interviu comun de jurnaliștii de la Chișinău, aflați la Luxemburg săptămâna trecută pentru prima conferință interguvernamentală UE-Moldova, care ar fi principalii pași de întreprins, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a răspuns că, mai întâi, se modifică anumite părți ale legislației, pentru că toată legislația europeană trebuie să fie implementată în legislația națională. 

„Acum, din perspectiva Parchetului European, ce cred eu că ar trebui de făcut – faimoasa directivă PIF, cum este ea denumită, directiva privind protecția intereselor financiare ale UE care prevede infracțiunile și definește infracțiunile care au loc cu fraudarea fondurilor europene – spre exemplu, aceasta ar fi una dintre directivele care ar trebui implimentate imediat. Trebuiesc definite în legislația moldoveană aceste infracțiuni care au legătură cu protejarea intereselor financiare ale UE. Apoi, dacă Moldova va fi acceptată în UE, cu siguranță va face parte și din Parchetul European. Trebuie o legislație care se adaptează regulamentului Parchetului European”, a explicat ea.

„În acest moment Parchetul European are competențe pentru țările-terțe, care nu fac parte din UE, cum este Moldova, Ucraina, țări din America de Sud sau țări din Africa. Dacă se comite una dintre infracțiunile care cade în competența Parchetul European, fie ne sesizăm din oficiu (dar nu este treaba procurorilor să sesize infracțiuni), fie din plângerile cetățenilor”, a subliniat procuroarea-șefă europeană, îndemnând moldovenii să denunțe fraudele.

Este de menționat că și experții prognozează că, după conferința interguvernamentală UE-Republica Moldova care a avut loc recent, nu va mai exista vreo decizie politică ori reuniune care să vizeze Republica Moldova. „Așteptarea mea este către primăvara anului viitor, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, să deschidem primul capitol de negociere, capitolul 23, pe justiție. Cel mai probabil Polonia va da o mână de ajutor Republicii Moldova, încât să avem deschiderea Guvernelor UE să inițiem discuții pe primul capitol pe justiție. Capitolul va rămâne deschis pe mai mulți ani, pentru că volumul de muncă e mare și nu va fi închis decât dacă finalizăm munca pe alte capitole. În timpul președinției ungare nu se va întâmpla nimic, dar și pentru că nu va fi cazul. De aceea, am grăbit un pic procesele și am mizat pe conferința în timpul președinției belgiene”, a analizat Mihai Mogîldea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.