Se estimează că Republica Moldova va deschide primul capitol de negocieri cu Uniunea Europeană la începutul anului 2025 și va începe cu domenii complicate, cum ar fi justiția. Întrebată în cadrul unui interviu comun de jurnaliștii de la Chișinău, aflați la Luxemburg săptămâna trecută pentru prima conferință interguvernamentală UE-Moldova, care ar fi principalii pași de întreprins, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a răspuns că, mai întâi, se modifică anumite părți ale legislației, pentru că toată legislația europeană trebuie să fie implementată în legislația națională.
„Acum, din perspectiva Parchetului European, ce cred eu că ar trebui de făcut – faimoasa directivă PIF, cum este ea denumită, directiva privind protecția intereselor financiare ale UE care prevede infracțiunile și definește infracțiunile care au loc cu fraudarea fondurilor europene – spre exemplu, aceasta ar fi una dintre directivele care ar trebui implimentate imediat. Trebuiesc definite în legislația moldoveană aceste infracțiuni care au legătură cu protejarea intereselor financiare ale UE. Apoi, dacă Moldova va fi acceptată în UE, cu siguranță va face parte și din Parchetul European. Trebuie o legislație care se adaptează regulamentului Parchetului European”, a explicat ea.
„În acest moment Parchetul European are competențe pentru țările-terțe, care nu fac parte din UE, cum este Moldova, Ucraina, țări din America de Sud sau țări din Africa. Dacă se comite una dintre infracțiunile care cade în competența Parchetul European, fie ne sesizăm din oficiu (dar nu este treaba procurorilor să sesize infracțiuni), fie din plângerile cetățenilor”, a subliniat procuroarea-șefă europeană, îndemnând moldovenii să denunțe fraudele.
Este de menționat că și experții prognozează că, după conferința interguvernamentală UE-Republica Moldova care a avut loc recent, nu va mai exista vreo decizie politică ori reuniune care să vizeze Republica Moldova. „Așteptarea mea este către primăvara anului viitor, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, să deschidem primul capitol de negociere, capitolul 23, pe justiție. Cel mai probabil Polonia va da o mână de ajutor Republicii Moldova, încât să avem deschiderea Guvernelor UE să inițiem discuții pe primul capitol pe justiție. Capitolul va rămâne deschis pe mai mulți ani, pentru că volumul de muncă e mare și nu va fi închis decât dacă finalizăm munca pe alte capitole. În timpul președinției ungare nu se va întâmpla nimic, dar și pentru că nu va fi cazul. De aceea, am grăbit un pic procesele și am mizat pe conferința în timpul președinției belgiene”, a analizat Mihai Mogîldea.