Se estimează că Republica Moldova va deschide primul capitol de negocieri cu Uniunea Europeană la începutul anului 2025 și va începe cu domenii complicate, cum ar fi justiția. Întrebată în cadrul unui interviu comun de jurnaliștii de la Chișinău, aflați la Luxemburg săptămâna trecută pentru prima conferință interguvernamentală UE-Moldova, care ar fi principalii pași de întreprins, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a răspuns că, mai întâi, se modifică anumite părți ale legislației, pentru că toată legislația europeană trebuie să fie implementată în legislația națională.

„Acum, din perspectiva Parchetului European, ce cred eu că ar trebui de făcut – faimoasa directivă PIF, cum este ea denumită, directiva privind protecția intereselor financiare ale UE care prevede infracțiunile și definește infracțiunile care au loc cu fraudarea fondurilor europene – spre exemplu, aceasta ar fi una dintre directivele care ar trebui implimentate imediat. Trebuiesc definite în legislația moldoveană aceste infracțiuni care au legătură cu protejarea intereselor financiare ale UE. Apoi, dacă Moldova va fi acceptată în UE, cu siguranță va face parte și din Parchetul European. Trebuie o legislație care se adaptează regulamentului Parchetului European”, a explicat ea.

„În acest moment Parchetul European are competențe pentru țările-terțe, care nu fac parte din UE, cum este Moldova, Ucraina, țări din America de Sud sau țări din Africa. Dacă se comite una dintre infracțiunile care cade în competența Parchetul European, fie ne sesizăm din oficiu (dar nu este treaba procurorilor să sesize infracțiuni), fie din plângerile cetățenilor”, a subliniat procuroarea-șefă europeană, îndemnând moldovenii să denunțe fraudele.

Este de menționat că și experții prognozează că, după conferința interguvernamentală UE-Republica Moldova care a avut loc recent, nu va mai exista vreo decizie politică ori reuniune care să vizeze Republica Moldova. „Așteptarea mea este către primăvara anului viitor, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, să deschidem primul capitol de negociere, capitolul 23, pe justiție. Cel mai probabil Polonia va da o mână de ajutor Republicii Moldova, încât să avem deschiderea Guvernelor UE să inițiem discuții pe primul capitol pe justiție. Capitolul va rămâne deschis pe mai mulți ani, pentru că volumul de muncă e mare și nu va fi închis decât dacă finalizăm munca pe alte capitole. În timpul președinției ungare nu se va întâmpla nimic, dar și pentru că nu va fi cazul. De aceea, am grăbit un pic procesele și am mizat pe conferința în timpul președinției belgiene”, a analizat Mihai Mogîldea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#justiția #Laura Codruța Kövesi #primul capitol #UE

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu