Proiectul de lege privind licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase este susținut de Guvern, dar cu rezerve. Executivul cere ca mecanismul să fie aplicat doar până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea prelungirii.

Proiectul a fost aprobat în ședința de Guvern din 26 august.

Proiectul înaintat de deputatul Partidului politic Partidul Nostru, Serghei Ivanov, prevedea instituirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase până la 31 decembrie 2027, cu posibilitatea extinderii termenului cu încă 12 luni. Guvernul consideră însă că termenul propus este excesiv și poate avea efecte disproporționate. De aceea, executivul recomandă ca măsura să fie strict temporară, pentru monitorizarea pieței și evaluarea impactului importurilor asupra producătorilor autohtoni.

Totodată, Guvernul atrage atenția că instituirea licențierii reprezintă o măsură netarifară cu potențial restrictiv asupra comerțului și trebuie verificată în raport cu obligațiile asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE, al DCFTA și al Organizației Mondiale a Comerțului, scrie IPN.

Executivul notează că dificultățile din sectorul agricol, precum creșterea costurilor de producție, volatilitatea piețelor și efectele fenomenelor climatice, nu sunt suficiente, în sine, pentru instituirea unor restricții comerciale. În aviz se mai menționează că autorul proiectului nu a prezentat suficiente date pentru a demonstra eficiența mecanismului de licențiere aplicat anterior.

Guvernul atrage atenția și asupra unor posibile efecte asupra altor sectoare, precum zootehnia, producția de furaje, industria de morărit și procesarea agricolă. Limitarea accesului la materii prime ar putea majora costurile și reduce competitivitatea acestor domenii.

Totodată, Executivul consideră necesară clarificarea condițiilor de acordare a licențelor, a actelor necesare pentru eliberarea acestora și a procedurii de examinare a cererilor. Rezerve sunt exprimate și față de participarea reprezentanților asociațiilor de profil la examinarea cererilor, întrucât aceasta ar putea genera riscuri de conflict de interese.

În concluzie, Guvernul susține proiectul, cu luarea în considerare a observațiilor formulate și cu condiția reducerii perioadei de aplicare a mecanismului până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea extinderii.

#Cereale #Guvern

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.