UPDATE 13:55: CEC-ul trebuie să completeze hotărârea cu o nouă anexă în care să fie indicate mai multe secții de votare în diasporă, a declarat avocatul Blocului electoral „RENATO USATÎI”, Igor Pohilă.

„Năstase a tărăgănat intenționat acest proces, nu e clar de ce”, a mai spus avocatul.

UPDATE 13:52: Andrei Năstase, liderul Platformei „DA” a declarat că victoria e de partea societății.

„Regimul Plahotniuc e prezent Curtea de Apel Chișinău. Complici au fost și în sala de ședinței”, a mai spus Năstase.

Magistrații Curții de Apel Chișinău au admis parțial contestațiile depuse de mai mulți concurenții electorali împotriva CEC după șapte zile de ședință și obligă instituția să deschidă mai multe secții de votare în diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Mai exact, acum CEC-ul trebuie să deschidă cel puțin 190 de secții de votare în diasporă.

„Se anulează în parte anexa la punctul 1 din hotărârea CEC din 5 iunie”, au menționat magistrații.

Decizia a fost luată cu puțin timp în urmă.

Amintim că decizia Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea a 139 de secții de votare în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău de mai mulți concurenți electorali, printre care PAS, AUR, PUN, PACE, Platforma „DA”, Partidul „Democrația Acasă”, dar și de Blocul electoral „Renato Usatîi”.

Asta deși responsabilii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au propus să fie deschise 191 de secții de vot pentru diasporă, CEC a decis să deschidă doar 139 de secții în străinătate.

Hotărârea a stârnit critici, iar sub presiunea societății, CEC a decis să mai suplimenteze numărul secțiilor de votare din diasporă cu încă șapte unități, astfel numărul ajungând la 146 de secții.

Numărul secțiilor de votare a fost suplinit pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Republica Italiană, localitatea Rimini.

Dosarul CEC a fost examinat și amânat de câteva ori de magistrații CA, iar acesta a ajuns chiar și pe masa judecătorilor Curții Constituționale. Însă, la scurt timp, a revenit la CA.

Se întâmplă după ce Curtea Constituțională a declarat ca inadmisibilă sesizarea Platformei „DA” privind exercitarea controlului constituționalității asupra unor prevederi din Codul Electoral, în legătură cu decizia CEC de a deschide un număr mai mic de secții de votare în străinătate, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

#curtea de apel #decizie magistrati #diasporă #secții de votare

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.