Delegațiile Rusiei și Ucrainei în timpul discuțiilor de la Istanbul din martie 2022 au discutat despre condițiile închirierii Crimeei. Declarația a fost făcută de președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a informat BelTA. Potrivit acestuia, el a văzut personal proiectul tratatului de pace dintre țări, dar Kievul a abandonat în cele din urmă această idee. Doar că Kremlinul a negat pentru Rbc.ru negocierile dintre Moscova și Kiev privind închirierea Crimeei.

„Putin îmi dă un document care a fost parafat de delegații. Normal, chiar și în Crimeea – există un fel de închiriere pe termen lung, în Donbass, în est… Un contract normal. Dacă ar fi acum – dar acum este deja imposibil. Acum este deja teritoriul Rusiei conform Constituției. Dar a existat un proiect normal și deja s-au înțeles că ministerele de Externe vor parafa și apoi șefii de stat ar trebui să decidă, să semneze și așa mai departe. A fost un proces bun, dar l-au abandonat”, dezvăluise Lukașenko.

Faptul că la discuțiile de la Istanbul delegația ucraineană a parafat acordurile dintre Rusia și Ucraina a fost spus de președintele rus, Vladimir Putin cu o zi înainte.

„În timpul negocierilor de la Istanbul, am parafat acest document, ne-am certat mult, mult timp, am dat cap acolo și așa mai departe, dar documentul este atât de gros, și a fost parafat: de partea noastră de [Vladimir] Medinsky, de la ei. alături de șeful grupului de negociere, în opinia mea, acesta este domnul [David] Arakhamia”, a spus președintele. Totuși, atunci autoritățile ucrainene „pur și simplu au aruncat” acest document, a subliniat președintele rus.

Mai târziu, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a subliniat că Rusia și Ucraina nu au căzut de acord cu privire la închirierea Crimeei. Crimeea este o regiune rusească, Moscova nu a negociat o „închiriere” a peninsulei cu Kievul.

„Nu, nu este. Crimeea este o parte integrantă a Federației Ruse, este o regiune rusă”, a spus Peskov, răspunzând la o întrebare a Rbc.ru.

Întâlnirea de la Istanbul a avut loc la sfârșitul lunii martie 2022, ambele părți au raportat că au ajuns la acorduri cu privire la rezultatele acesteia. Medinsky a spus că Kievul a oferit Moscovei să rezolve problema împroprietăririi Crimeei în negocierile bilaterale în următorii 15 ani și să convină asupra chestiunii Donbassului în cadrul unei reuniuni a șefilor de stat. În același timp, Ucraina urma să refuze să conteste proprietatea acestor regiuni prin mijloace militare și și-a anunțat disponibilitatea de a se asigura că garanțiile de securitate pe care Kievul se aștepta să le primească de la țările occidentale nu se extind și în Crimeea și Donbass.

Kievul, în urma rezultatelor negocierilor, a anunțat că își propune să discute separat chestiunile privind statutul Crimeei și Donbass, fixând poziții diferite în problema proprietății teritoriilor. Ucraina a mai propus să stipuleze în acord că timp de 15 ani țările nu vor folosi forțele armate pentru a rezolva această problemă.

Kievul a întrerupt negocierile după evenimentele de la Bucha: după retragerea armatei ruse din acest oraș din regiunea Kiev, la care Moscova a acceptat ca un gest de bunăvoință în interesul procesului de negocieri, autoritățile ucrainene și presa occidentală au distribuit fotografii și videoclipuri care arată cadavrele unor oameni îmbrăcați în civil. Ministerul rus al Apărării a numit aceste materiale o punere în scenă și o provocare și, de asemenea, a declarat că, în perioada în care orașul a fost sub controlul armatei ruse, localnicii nu au fost răniți. Kremlinul a numit ceea ce s-a întâmplat în oraș un fals pentru a „încerca să denigreze armata rusă”.

#Alexandr Lukașenko #Crimeea #Kiev #Kremlin #moscova

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.