„Lupta împotriva corupției și a crimei organizate în Republica Moldova - o precondiție pentru integrarea europeană”

Pentru a deveni țară membră a Uniunii Europene, Republica Moldova trebuie să îndeplinească un șir de condiții, printre care se numără lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Despre cum s-au descurcat până acum la acest capitol autoritățile și societatea civilă din țara noastră am discutat cu analistul politic Mark Mazureanu, expert ASIST Analytics.

Ce progrese și obstacole a întâmpinat Republica Moldova în lupta sa împotriva corupției și a crimei organizate, în contextul eforturilor sale de integrare europeană?

– De-a lungul anilor, Moldova a implementat reforme legislative și instituționale menite să combată corupția și să dezrădăcineze rețelele infracționale. Înființarea Centrului Național Anticorupție a fost un pas important în această direcție, însă, conform experților, implementarea efectivă a legislației rămâne un punct sensibil. Potrivit Transparency International, Moldova se situează pe locul 115 din 180 de țări în clasamentul indecșilor de percepție a corupției pentru anul 2023, ceea ce indică faptul că, deși au fost făcute progrese, mai este mult de lucru pentru a atinge standardele internaționale.

Unul dintre principalele obstacole în calea eforturilor anticorupție este politizarea instituțiilor cheie. Sistemul judiciar, în special, este perceput ca fiind vulnerabil la influențe politice, ceea ce subminează independența acestuia și îngreunează lupta împotriva corupției la nivel înalt. De asemenea, corupția endemică rămâne un fenomen răspândit, afectând toate aspectele vieții publice și private.

În ciuda acestor provocări, Moldova continuă să se angajeze ferm în procesul de integrare europeană, recunoscând că consolidarea statului de drept și combaterea corupției sunt piloni esențiali ai acestui parcurs. Deși nu este o călătorie ușoară, determinarea autorităților moldovenești de a face față acestor provocări și de a promova o guvernare transparentă și responsabilă reprezintă un semn încurajator pentru viitorul țării.

În concluzie, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în lupta împotriva corupției și a crimei organizate în contextul eforturilor sale de integrare europeană. Cu toate acestea, pentru a depăși obstacolele rămase și a-și atinge obiectivele, este necesară o angajare continuă și consolidată din partea autorităților, a societății civile și a partenerilor internaționali.

Care sunt principalele măsuri legislative și instituționale adoptate de autoritățile moldovenești pentru a combate corupția și organizațiile criminale din țară?

– Una dintre principalele măsuri legislative este înființarea Centrului Național Anticorupție (CNA) în anul 2007. Acest organism este responsabil cu investigarea și prevenirea corupției în diferite domenii, inclusiv în administrația publică și în sectorul privat. CNA are puteri extinse de anchetă și poate colabora cu alte agenții de aplicare a legii pentru a combate eficient corupția.

Pe lângă CNA, Republica Moldova a adoptat și alte legi și reglementări anticorupție, inclusiv legea privind declarația de avere și interese personale, care obligă funcționarii publici să declare veniturile și proprietățile lor și să își actualizeze declarațiile anual. Această acțiune are scopul de a spori transparența și de a reduce riscul de corupție în rândul funcționarilor publici.

În ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate, autoritățile au întreprins acțiuni pentru consolidarea capacităților de investigare și pentru combaterea rețelelor criminale. În acest sens, au fost adoptate legi pentru îmbunătățirea cooperării internaționale în combaterea criminalității transfrontaliere, precum și pentru consolidarea capacităților de confiscare a bunurilor obținute prin activități ilegale.

Totodată, au fost întreprinse eforturi pentru reformarea sistemului judiciar și pentru consolidarea independenței acestuia, în scopul asigurării unei justiții echitabile și imparțiale. Aceste reforme vizează reducerea influenței politice în justiție și consolidarea integrității sistemului judiciar.

În concluzie, prin adoptarea unor măsuri legislative și instituționale robuste, autoritățile moldovenești au făcut eforturi semnificative pentru a combate corupția și organizațiile criminale din țară. Cu toate acestea, este necesară o implementare consecventă și eficientă a acestor măsuri, precum și o monitorizare atentă a progresului înregistrat, pentru a asigura o guvernare transparentă și responsabilă în Republica Moldova.

Cum influențează fenomenul corupției și al crimei organizate imaginea și credibilitatea Republicii Moldova pe plan internațional?

– Corupția și criminalitatea organizată au un impact semnificativ asupra imaginii și credibilității Republicii Moldova pe plan internațional și în relațiile sale cu partenerii europeni. Aceste fenomene negative subminează eforturile Moldovei de a se integra mai profund în spațiul european și de a consolida relațiile sale diplomatice și economice.

Prezența corupției și a criminalității organizate creează o impresie negativă asupra investitorilor străini și asupra partenerilor comerciali. Companiile străine și investitorii pot fi descurajați să investească într-o țară în care corupția este răspândită și în care există riscuri semnificative asociate cu infracționalitatea. Acest lucru poate afecta dezvoltarea economică a Moldovei și poate împiedica atragerea de investiții și resurse financiare necesare pentru creștere și dezvoltare.

În al doilea rând, corupția și criminalitatea organizată pot submina încrederea partenerilor internaționali în capacitatea Moldovei de a respecta principiile și valorile europene. Uniunea Europeană și alte organizații internaționale își pot exprima îngrijorarea cu privire la statul de drept și guvernarea în Moldova, în contextul persistenței corupției și a influenței politice asupra instituțiilor cheie. Acest lucru poate afecta relațiile diplomatice și cooperarea cu partenerii europeni și poate încetini procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

În plus, corupția și criminalitatea organizată pot afecta încrederea cetățenilor moldoveni în instituțiile guvernamentale și în capacitatea acestora de a le proteja interesele. Lipsa de încredere în guvernare poate alimenta nemulțumirea și instabilitatea politică, afectând stabilitatea și coeziunea socială în țară.

Astfel, corupția și criminalitatea organizată reprezintă obstacole semnificative în calea consolidării imaginii și credibilității Republicii Moldova pe plan internațional și în relațiile sale cu partenerii europeni. Combaterea acestor fenomene negative este esențială pentru a consolida statul de drept, pentru a promova guvernarea transparentă și responsabilă și pentru a avansa pe calea integrării europene.

Ce rol joacă societatea civilă și mass-media în monitorizarea și sensibilizarea cu privire la corupție și criminalitatea organizată în Republica Moldova? Cum pot fi ele încurajate să-și intensifice eforturile în acest sens?

– Societatea civilă și mass-media joacă un rol crucial în monitorizarea și sensibilizarea cu privire la corupție și criminalitatea organizată în Republica Moldova. Aceste entități au un potențial imens de a atrage atenția publicului asupra problemelor legate de corupție și de a exercita presiune asupra autorităților pentru a lua măsuri eficiente împotriva acestor fenomene.

Societatea civilă, prin organizațiile neguvernamentale, grupurile de activiști și cetățenii angajați, poate juca un rol important în monitorizarea implementării legilor și politicilor anticorupție. Aceasta poate oferi expertiză, colecta date și informații relevante și aduce în atenția publicului cazuri de corupție și abuzuri. De asemenea, societatea civilă poate organiza campanii de sensibilizare și educație pentru a informa cetățenii despre impactul corupției și a-i mobiliza să se implice în lupta împotriva acestui flagel.

Pe de altă parte, mass-media are un rol esențial în furnizarea de informații și investigarea cazurilor de corupție și criminalitate organizată. Prin jurnalism de investigație de calitate și reportaje obiective, mass-media poate expune practicile corupte și poate contribui la creșterea transparenței și a responsabilității în guvernare. De asemenea, mass-media poate juca un rol important în educarea publicului și în promovarea unei culturi a integrității și a respectului pentru statul de drept.

Pentru a încuraja societatea civilă și mass-media să-și intensifice eforturile în lupta împotriva corupției și a crimei organizate, autoritățile moldovenești ar trebui să ofere un mediu favorabil pentru activitatea acestora. Aici putem include asigurarea libertății de exprimare și a presei, protejarea jurnaliștilor și a activiștilor anticorupție împotriva intimidării și promovarea unui dialog deschis și constructiv între guvern și societatea civilă.

Cum vedeți viitorul Republicii Moldova în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a crimei organizate, având în vedere obiectivele sale de integrare europeană și contextul politic și social actual?

– Integrarea europeană ar putea juca un rol crucial. Prin adoptarea standardelor și a valorilor europene, Moldova ar putea consolida instituțiile democratice și statul de drept și ar putea beneficia de sprijinul și asistența tehnică a Uniunii Europene în combaterea corupției și a criminalității organizate.

Cu toate acestea, viitorul Moldovei în această privință depinde în mare măsură de voința politică și de angajamentul autorităților și al societății civile. Este important ca toți actorii implicați să colaboreze în mod constructiv și să depună eforturi susținute pentru a consolida statul de drept și pentru a promova o guvernare transparentă și responsabilă, în conformitate cu obiectivele de integrare europeană ale țării.

#Mark Mazureanu #ape #UE #Moldova

Unii cercetători cred că Sfântul Scaun ar putea deține cel mai mare secret dintre toate: dovada vieții extraterestre. Arhivele secrete ale Vaticanului au fost mult timp un magnet pentru mister – și acum, pentru intriga extraterestră. Răspândite pe mai mult de 80 de kilometri de rafturi subterane, aceste documente foarte bine păzite au alimentat speculații nebune timp de secole. Dovada vieții extraterestre s-ar putea afla printre aceste documente, scrie Daily Mail.

Oricât de ciudat ar părea, mărturii recente ale unor foști membri ai serviciilor secrete americane susțin că Vaticanul și guvernul american au lucrat împreună pentru a investiga, mușamaliza și, cel mai șocant, studia OZN-urile.

În urma decesului Papei Francisc la vârsta de 88 de ani, în Lunea Paștelui, Mark Christopher Lee, investigator OZN și regizor, îi cere viitorului Suveran Pontif să spună adevărul.

Lee, care a petrecut trei decenii studiind legăturile dintre religie, istorie și fenomenele extraterestre, susține că Vaticanul ar putea adăposti sute de dosare clasificate privind observarea OZN-urilor – unele datând probabil de secole.

”Dacă Biserica este cu adevărat dedicată adevărului spiritual și iluminării umane, atunci nu mai trebuie să suprime informații care ar putea remodela fundamental înțelegerea locului nostru în cosmos”, a afirmat Lee într-o declarație.

El crede că multe întâlniri divine descrise în texte religioase, inclusiv în Biblie, ar putea fi de fapt observații extraterestre interpretate greșit. Și nu este singurul care susține această teorie.

Un eveniment pe care Lee este disperat să îl reexamineze este infamul al treilea secret de la Fatima.

Ce s-a întâmplat la Fatima?

În 1917, trei tineri păstori portughezi au susținut că au văzut o apariție strălucitoare pe cer. Copiii și Vaticanul au susținut întotdeauna că era Fecioara Maria. Dar Lee susține contrariul.

„Dacă citiți descrierile lor originale, ceea ce au scris, este vorba de fapt de sfere de lumină pe cer”, a declarat el pentru Daily Mail.

”Aceasta nu era Fecioara Maria”, a spus el anterior. ”Aceasta a fost o inteligență non-umană care încerca să comunice cu noi, iar Vaticanul știe acest lucru”.

În 2000, Biserica a publicat ceea ce a susținut că este textul integral al așa-numitului Al Treilea Secret. Dar mulți experți, inclusiv Lee, rămân neconvinși.

„Cu siguranță există secrete în Vatican”, a insistat el.

Mărturiile recente ale unor foști spioni americani par să îl susțină.

David Grusch, un ofițer decorat al Forțelor Aeriene devenit informator OZN, a susținut într-un interviu din 2023 că Biserica Catolică a fost conștientă de existența vieții extraterestre de zeci de ani.

Potrivit acestuia, guvernul italian a recuperat un OZN prăbușit în timpul regimului fascist al lui Mussolini, iar Vaticanul a contribuit la mușamalizarea cazului.

Grusch a susținut că Papa Pius al XII-lea chiar a „transmis” detaliile incidentului către ofițerii de informații americani, care apoi au intervenit și au confiscat nava.

Când a fost întrebat direct dacă el crede că Biserica știa despre existența extratereștrilor, Grusch nu a ezitat. „Cu siguranță”, a spus el.

În ceea ce privește motivele care ar putea determina Vaticanul să nu facă publice presupusele sale cunoștințe despre extratereștri, Lee suspectează că acestea ar putea proveni din îngrijorarea Bisericii de a nu provoca panică sau de a nu zdruncina credința oamenilor.

„De ce ar trebui să credem într-un singur Dumnezeu, într-un singur Hristos, dacă există alte forme de viață acolo?”, a întrebat el. Dar el crede că este doar o chestiune de timp până când Vaticanul nu va avea de ales decât să dezvăluie ceea ce știe.

Datorită Telescopului Spațial James Webb (JWST) și a altor instrumente de cercetare extrem de avansate, oamenii de știință au găsit deja semnături ale vieții dincolo de Pământ.

Cel mai recent, astronomii au folosit JWST pentru a detecta molecule de sulfură de dimetil în atmosfera unei planete cunoscute sub numele de K2-18b.

Pe Pământ, această substanță chimică este produsă aproape exclusiv de forme de viață precum algele marine, ceea ce a determinat echipa să creadă că ar putea fi o biosemnalitate a vieții extraterestre.

Lee se așteaptă ca cercetătorii să găsească în curând dovezi ale existenței extratereștrilor inteligenți, poate chiar în următoarele câteva luni, a spus el.

O astfel de dezvăluire ar crește presiunea asupra Vaticanului pentru a face publice toate înregistrările privind întâlnirile cu OZN-uri, sugerează el.

Tehnologie militară secretă?

În plus, publicarea acestor informații este importantă pentru securitatea națională și siguranța publică, adaugă el, deoarece este posibil ca unele dintre aceste obiecte zburătoare să nu fie deloc extraterestre, ci mai degrabă tehnologii militare avansate mânuite de puteri globale.

„Ceea ce oamenii văd pe cer ar putea fi OZN-uri extraterestre autentice, dar, de asemenea, este foarte probabil să existe tehnologie militară secretă cu ani și ani înaintea a ceea ce credem noi că au”, a declarat Lee.

„Cred că oamenii din comunitatea OZN trebuie să fie conștienți de asta. Nu este vorba doar de vizita unor omuleți verzi, este mai complicat”.

Succesorul Papei Francisc va fi ales de către Colegiul Cardinalilor, care sunt toți bărbații care au fost numiți de către Papă și sunt de obicei episcopi hirotoniți.

Procesul de alegere, sau „conclavul”, începe de obicei după o perioadă de doliu de 15 zile după moartea Papei și poate dura săptămâni sau luni.

Acest lucru se datorează faptului că noul Papă nu este ales până când nu a obținut cel puțin 90 de voturi, ceea ce poate dura mai multe runde de vot.

Lee speră că următoarea persoană aleasă la papalitate va începe să dezvăluie orice informații pe care Vaticanul le-ar putea avea despre potențialele apariții de OZN-uri și extratereștri.

”Cred că publicul merită să știe”, a spus el. ”Nu trebuie să fim protejați de aceste informații”.