Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a transmis omologului său rus, Vladimir Putin, că un ”dialog sincer” nu este compatibil cu o ”escaladare” militară rusă la granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al Palatului Elysee, cei doi lideri au avut sâmbătă seara, 12 februarie curent, o discuție telefonică ce a durat aproximativ 90 de minute, timp în care Macron ”a exprimat îngrijorările aliaților” față de masarea continuă a trupelor ruse la frontierele Ucrainei.
”Ambii şi-au exprimat dorinţa de continuare a dialogului” cu privire la ”căile de punere în practică a acordurilor de la Minsk” referitore la Donbas, fiind abordate și “condiţiile de securitate şi stabilitate în Europa”.
Convorbirea telefonică dintre cei doi se înscrie în logica Occidentului de soluționare a tensiunilor privind Ucraina pe cale diplomatică, ce a continuat și în această săptămână, debutând cu întrevederea dintre președintele francez, Emmanuel Macron, și omologul rus, Vladimir Putin, la Moscova.
După aproape cinci ore de discuții, axate cu preponderență pe acordurile de la Minsk, într-o încercare de revitalizare a formatului Normandia, liderul francez a declarat că i-a prezentat lui Putin propuneri de ”garanții concrete de securitate”, descrise de acesta din urmă ca fiind ”realiste” și care ar putea constitui o bază pentru acțiuni comune.
Marți, Macron a călătorit la Kiev pentru a discuta cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de unde a anunțat că a primit asigurări din partea Moscovei că nu va exista o escaladare a conflictului.
Tot la începutul acestei săptămâni a avut loc și prima vizită a cancelarului german, Olaf Scholz, la Washington, unde a fost primit de președintele american, Joe Biden.
Deși a putut fi observată o poziție comună cu privire la nevoia de soluționare a crizei din Ucraina, cei doi lideri au avut păreri disonante când a venit vorba de gazoductul Nord Stream 2, pe care Berlinul dorește să-l decupleze de posibile sancțiuni împotriva Moscovei, fapt ce i-a atras critici.
”Dacă Rusia invadează, ceea ce înseamnă tancuri și trupe care trec din nou granița Ucrainei, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Vom pune capăt acestui proiect”, a subliniat luni președintele american Biden, în cadrul conferinței de presă comune cu cancelarul german, care a părut reticent în a face o declarație clară, în contextul în care mare parte din gazul natural din Germania este de proveniență rusească.
Uniunea Europeană și Statele Unite pregătesc un ”pachet solid de sancțiuni”, care ar urma să fie ”rapid implementate în cazul unei noi agresiuni militare ruse împotriva Ucrainei”, fapt punctat inclusiv de președintele Klaus Iohannis în cadrul unei videoconferințe ce a avut loc la solicitarea președintelui american, Joe Biden, la care au luat parte și liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și Uniunii Europene.
De altfel, liderul de la Casa Albă va discuta telefonic sâmbătă cu omologul său rus, Vladimir Putin, după ce, anterior, șefii diplomațiilor celor două state, Antony Blinken și Serghei Lavrov, dar și cei ai Apărării, Lloyd J. Austin, respectiv, Serghei Șoigu, au abordat chestiunea ucraineană tot prin intermediul unor convorbiri telefonice.
Ducând mai departe aceste eforturi diplomatice, cancelarul german, OLaf Scholz, este așteptat la Kiev și Moscova pe 14-15 februarie, într-o încercare de dezamorsare a situației care devine din ce în ce mai tensionată.
”În această situaţie critică pentru noi toţi, Rusia nu ar trebui să ne subestimeze unitatea şi determinarea ca parteneri în cadrul UE şi ca aliaţi în cadrul NATO”, a fost mesajul transmis de oficialul german în preambulul primei sale vizite în Rusia.
Teama unei noi invazii ruse în Ucraina a determinat mai multe state să își retragă personalul diplomatic neesențial și să-și avertizeze cetățenii prezenți în această țară să o părăsească cât mai curând.
Astfel de măsuri au fost luate inclusiv de Ministerul român al Afacerilor Externe, care a ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina și a decis să repatrieze personalul diplomatic și consular neesențial de la misiunea diplomatică și o parte a oficiilor consulare din Ucraina, după ce Uniunea Europeană, dar și mai multe țări, printre care Germania și Statele Unite, au luat decizii similare, în contextul ultimelor evoluții de securitate din proximitatea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.
