Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a transmis omologului său rus, Vladimir Putin, că un ”dialog sincer” nu este compatibil cu o ”escaladare” militară rusă la granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al Palatului Elysee, cei doi lideri au avut sâmbătă seara, 12 februarie curent, o discuție telefonică ce a durat aproximativ 90 de minute, timp în care Macron ”a exprimat îngrijorările aliaților” față de masarea continuă a trupelor ruse la frontierele Ucrainei.

”Ambii şi-au exprimat dorinţa de continuare a dialogului” cu privire la ”căile de punere în practică a acordurilor de la Minsk” referitore la Donbas, fiind abordate și “condiţiile de securitate şi stabilitate în Europa”.

Convorbirea telefonică dintre cei doi se înscrie în logica Occidentului de soluționare a tensiunilor privind Ucraina pe cale diplomatică, ce a continuat și în această săptămână, debutând cu întrevederea dintre președintele francez, Emmanuel Macron, și omologul rus, Vladimir Putin, la Moscova.

După aproape cinci ore de discuții, axate cu preponderență pe acordurile de la Minsk, într-o încercare de revitalizare a formatului Normandia, liderul francez a declarat că i-a prezentat lui Putin propuneri de ”garanții concrete de securitate”, descrise de acesta din urmă ca fiind ”realiste” și care ar putea constitui o bază pentru acțiuni comune.

Marți, Macron a călătorit la Kiev pentru a discuta cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de unde a anunțat că a primit asigurări din partea Moscovei că nu va exista o escaladare a conflictului.

Tot la începutul acestei săptămâni a avut loc și prima vizită a cancelarului german, Olaf Scholz, la Washington, unde a fost primit de președintele american, Joe Biden.

Deși a putut fi observată o poziție comună cu privire la nevoia de soluționare a crizei din Ucraina, cei doi lideri au avut păreri disonante când a venit vorba de gazoductul Nord Stream 2, pe care Berlinul dorește să-l decupleze de posibile sancțiuni împotriva Moscovei, fapt ce i-a atras critici.

”Dacă Rusia invadează, ceea ce înseamnă tancuri și trupe care trec din nou granița Ucrainei, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Vom pune capăt acestui proiect”, a subliniat luni președintele american Biden, în cadrul conferinței de presă comune cu cancelarul german, care a părut reticent în a face o declarație clară, în contextul în care mare parte din gazul natural din Germania este de proveniență rusească.

Uniunea Europeană și Statele Unite pregătesc un ”pachet solid de sancțiuni”, care ar urma să fie ”rapid implementate în cazul unei noi agresiuni militare ruse împotriva Ucrainei”, fapt punctat inclusiv de președintele Klaus Iohannis în cadrul unei videoconferințe ce a avut loc la solicitarea președintelui american, Joe Biden, la care au luat parte și liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și Uniunii Europene.

De altfel, liderul de la Casa Albă va discuta telefonic sâmbătă cu omologul său rus, Vladimir Putin, după ce, anterior, șefii diplomațiilor celor două state, Antony Blinken și Serghei Lavrov, dar și cei ai Apărării, Lloyd J. Austin, respectiv, Serghei Șoigu, au abordat chestiunea ucraineană tot prin intermediul unor convorbiri telefonice.

Ducând mai departe aceste eforturi diplomatice, cancelarul german, OLaf Scholz, este așteptat la Kiev și Moscova pe 14-15 februarie, într-o încercare de dezamorsare a situației care devine din ce în ce mai tensionată.

”În această situaţie critică pentru noi toţi, Rusia nu ar trebui să ne subestimeze unitatea şi determinarea ca parteneri în cadrul UE şi ca aliaţi în cadrul NATO”, a fost mesajul transmis de oficialul german în preambulul primei sale vizite în Rusia.

Teama unei noi invazii ruse în Ucraina a determinat mai multe state să își retragă personalul diplomatic neesențial și să-și avertizeze cetățenii prezenți în această țară să o părăsească cât mai curând.

Astfel de măsuri au fost luate inclusiv de Ministerul român al Afacerilor Externe, care a ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina și a decis să repatrieze personalul diplomatic și consular neesențial de la misiunea diplomatică și o parte a oficiilor consulare din Ucraina, după ce Uniunea Europeană, dar și mai multe țări, printre care Germania și Statele Unite, au luat decizii similare, în contextul ultimelor evoluții de securitate din proximitatea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.

#Emmanuel Macron #telefon #Ucraina #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.