Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a venit cu o reacție la recentele declarații făcute de reprezentanta oficială a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, cu privire la limba română. Se întâmplă peste câteva zile după ce purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a încercat să explice diferența dintre limba română și cea „moldovenească”.

„Declarațiile reprezentantei oficiale a ministerului rus de externe reprezintă o ingerință în treburile interne ale Republicii Moldova. Este dreptul nostru suveran de a decide cum numim limba pe care o vorbim și nu acceptăm lecții de istorie. Reiterăm apelul către partea rusă de a nu admite ingerințe în treburile interne ale țării noastre”, a explicat MAEIE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Săptămâna trecută, Zaharova a declarat că limba româna ar trebui redenumită în „moldovenească”, ci nu invers. Oficiala a făcut trimitere la „logica istorică”, afirmând că limba moldovenească datează dinaintea secolului al XVII-lea, pe când limba română ar fi apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

„Respingând limba moldovenească, regimul actual de la Chișinău ridică întrebarea: a cui este acum Basarabia (care a fost ocupată de România până în 1940) și cui îi aparțin pământurile de-a lungul Nistrului (care au făcut parte din Ucraina până în 1940)? În mod paradoxal, limba moldovenească, s-a păstrat oficial doar în Transnistria. Dacă vor să rescrie numele limbii, atunci să adere la logica istorică și să numească româna moldovenească, ci nu invers”, a scris Zaharova pe canalul său de Telegram.

#limba moldovenească #limba romana #MAEIE #reacție #Zaharova

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.