În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut apel la instituțiile statului cu atribuții de control și investigare a acestui fenomen să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura desfășurarea corectă și echitabilă a procesului politic și electoral.

„Căile și modalitățile prin care se realizează finanțarea ilegală în politică sunt multiple și comportă pericole mari pentru stat. Este vorba de spălare de bani, contrabandă, corupție, donații fictive, trafic de influență, crimă organizată”, a menționat șefa statului.

De asemenea, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat Comisiei Electorale Centrale să creeze, pe perioada campaniei electorale, un grup de lucru format din reprezentanți ai Procuraturii Generale, SIS, MAI, ANI, alte instituții relevante, care să identifice riscurile, să depisteze și să investigheze acțiunile de finanțare ilegală a campaniilor concurenților electorali.

„Finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale este un pericol major la adresa securității naționale, subminează fundamentele democratice ale societății și legitimitatea puterii politice. Legea și exercițiul democratic sunt prioritare”, a subliniat Președintele Maia Sandu.

Președinția Republicii Moldova va constitui un grup de lucru care va elabora propuneri de modificare a cadrului legislativ privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, asigurarea unei mai bune verificări a tranzacțiilor financiare, precum și propuneri de modificare a legislației penale cu referire la înăsprirea sancțiunilor ce țin de finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale.

Astăzi, Maia Sandu, a convocat o nouă ședință a Consiliului Suprem de Securitate în cadrul căreia au fost discutate riscurile de corupție în procesul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale.

#campania electorala #Maia Sandu #Partide politice

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.