Marea Unire a avut un impact major asupra dezvoltării politice, economice și sociale a României moderne. Invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV au menționat că în perioada interbelică, România a devenit o putere europeană, datorită reformelor majore și progreselor din agricultură și industrie. O eventuală unire astăzi a Republicii Moldova cu România rămâne însă un subiect sensibil, influențat de contextul geopolitic și de războiul din Ucraina, sunt de părere invitații emisiunii.
Pentru Ruslan Șevcenco, doctor în istorie, Marea Unire rămâne cel mai semnificativ eveniment din istoria României moderne.
„Fiecare dintre cele trei regiuni – Basarabia, Transilvania și Bucovina – au avut drumul lor spre România Mare. Evenimentul de 1 decembrie 1918 este un moment de glorie națională, care a durat 22 de ani. Perioada a rămas în istorie pentru fiecare român ca un moment de creștere a spiritului național patriotic la cel mai înalt nivel pentru că, în sfârșit, a avut loc reîntregirea teritoriilor românești”, a punctat Ruslan Șevcenco.
Istoricul Ion Varta, profesor asociat la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a afirmat că Marea Unire a generat un avânt la toate nivelurile noului stat, impulsionând România să se afirme ca o importantă putere europeană.
„România a devenit un factor important pe continentul european, pentru că era a șasea putere după suprafață, cu un potențial uman uriaș, cu condiții favorabile pentru mai multe domenii. Reformă radical-agrară a produs un reviriment în spațiul rural și țara a devenit un furnizor important de cereale de primă calitate. Și industriile din cadrul României Mari s-au încununat cu succese și au avut parte de schimbări pozitive”, a menționat Ion Varta.
La 106 ani de la Marea Unire, Basarabia rămâne în afara proiectului din anul 1918. Jurnalistul Cristian Tabără este de părere că astăzi unirea este extrem de delicată din cauza noului context geopolitic și a războiului derulat de Rusia în Ucraina.
„În acest moment am putea vorbi mai degrabă despre uniunea – sau, dacă doriți, o unire – sufletească, emoțională pentru aceia care doresc să simtă în felul acesta. Probabil că cele două state, care deocamdată rămân, așa cum le știm, în stânga și în dreapta Prutului, ar trebui să se sprijine reciproc, să colaboreze, să coopereze și, eventual, să se regăsească într-o nouă structură care să le aducă și mai aproape, să zicem, Uniunea Europeană”, este de părere Cristian Tabără.
În anul 1918, Europa Centrală și de Est era într-un haos politic și militar, iar pentru români această conjunctură a fost o oportunitate istorică pentru crearea României Mari. La 1 decembrie 1918, Basarabia, Bucovina și Transilvania și-au anunțat unirea cu Regatul României, consfințind astfel formarea unui stat național unitar.
