Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev s-a pronunţat în mod deschis marţi pentru piratarea oricăror produse străine de către Rusia, propunând ca ţara sa să nu mai plătească drepturi de autor şi brevete statelor care au impus sancţiuni Moscovei în urma campaniei sale militare în Ucraina, relatează agenţia de presă EFE şi publicaţia rusă Kommersant.
„Tot ceea ce ne mai rămâne de făcut este să aprobăm normele privind utilizarea proprietăţii intelectuale. Fără niciun fel de licenţe şi plata drepturilor de autor! Aceasta va fi, printre alte măsuri, sancţiunea noastră împotriva drepturile lor intelectuale!”, a propus el pe contul său de Telegram.
În mod explicit, Medvedev propune legalizarea piratării „oricăror” produse străine „de la filme la software-uri industriale” de către Rusia, notează Kommersant.
„Mulţumim, într-adevăr, celor care au dezvoltat diverse programe care permit utilizarea fără licenţă a produselor lor intelectuale costisitoare”, a afirmat el, recunoscând că astfel vor putea fi „piratate” aceste produse în „regim de sancţiuni personale”.
Potrivit lui Medvedev, astfel de măsuri vor fi un fel de represalii la restricţionarea vânzării către Rusia a drepturilor de utilizare a proprietăţii intelectuale.
„A la guerre comme a la guerre” („La război ca la război”), remarcă ironic Medvedev în postarea sa, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, funcţie creată special pentru el de către preşedintele Vladimir Putin după demisia guvernului pe îl conducea.
Fostul preşedinte rus (între 2008 şi 2012) a subliniat că ţările neprietenoase „nu au suficient curaj (…) să admită că sancţiunile lor ‘infernale’ au eşuat lamentabil. Nu funcţionează”.
„Am reuşit să înlocuim marea majoritate a produselor industriale şi a bunurilor de consum cu produse proprii, iar restul cu mărci asiatice. În plus, importurile paralele funcţionează şi datorită lor primim aceleaşi mărci occidentale ca întotdeauna, în timp ce proprietarii lor nu primesc nimic”, a spus el.
Prin urmare, susţine el, „totul merge ca de obicei: americanii profită de Europa umilită, care suportă această situaţie şi pierde bani”, conform EFE.
„Chiar şi FMI prognozează o creştere economică a Rusiei în acest an”, susţine ironic Dmitri Medvedev.
După începerea campaniei militare a Rusiei împotriva Ucrainei, ţările occidentale au introdus mai multe pachete de sancţiuni împotriva Rusiei. A fost instituită inclusiv o interdicţie privind furnizarea de software. Marile companii IT care furnizau software industrial şi de altă natură au părăsit şi ele Rusia. De asemenea, marile studiouri de film au încetat să acorde licenţe pentru difuzarea filmelor şi serialelor lor în Rusia, conform Kommersant.
În acest context, Institutul pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi economiei din Moscova propusese anterior Ministerului Dezvoltării Digitale să permită întreprinderilor să folosească software-ul occidental fără licenţă.
În acelaşi timp, FMI a estimat că majoritatea ţărilor, inclusiv Rusia, vor evita o recesiune în 2023, conform unei previziuni proprii actualizate.
FMI se aşteaptă ca PIB-ul să crească cu 0,3% în Rusia în acest an, în timp ce în octombrie prezisese o scădere de 2,3%. În caz că aceasta se va întâmpla, Rusia va evita recesiunea timp de doi ani consecutiv, notează în ediţia sa de marţi The Moscow Times.
Evaluările autorităţilor ruse sunt însă mai pesimiste. Ministerul Dezvoltării Economice de la Moscova se aşteaptă la o scădere a creşterii economice cu 0,8% în acest an, conform ziarului citat.
Un sondaj din decembrie efectuat de Banca Centrală a Rusiei în rândul a 30 de economişti sugerează o scădere de 2,4%, puţin mai mult decât rezultatul anticipat în noiembrie (-2,1%).
Analizând prognoza FMI, economista şefă de la Alfa-Bank, Natalia Orlova, afirmă că unii experţi au considerat că dacă nu a existat o recesiune profundă în Rusia în 2022, aceasta nu va exista nici în 2023.
Dar, în opinia sa, un rezultat neaşteptat de bun în 2022 nu înseamnă că anul acesta nu va exista o recesiune profundă în Rusia. Prognoza ei este una dintre cele mai pesimiste de pe piaţă: -6,5% în 2023, potrivit The Moscow Times.
În condiţiile actuale din Rusia, PIB-ul a încetat să reflecte starea reală a economiei, spune şi Konstantin Sonin, profesor la Universitatea din Chicago: când „500.000 de persoane părăsesc ţara într-un an – mai mult decât în oricare dintre anii 1990 – asta înseamnă deja că ţara se află într-o criză economică gravă”.
O dinamică pozitivă a PIB-ului rusesc din ultimele luni poate fi asociată cu creşterea producţiei industriei militare din cauza războiului Rusiei în Ucraina, conform unor experţi.
Dar tancurile, rachetele, artileria, gloanţele şi uniformele militare rămân pe câmpurile de luptă, fără a spori bunăstarea populaţiei ruse, concluzionează The Moscow Times.
În acelaşi timp, unii experţi occidentali au sesizat faptul că, în pofida sancţiunilor, Rusia continuă să aibă acces la produse occidentale pe care le importă prin foste republici sovietice, precum Georgia, Belarus, Kîrgîzstan şi Kazahstan.
