Medvedev vrea să legalizeze furtul produselor străine. De parcă până acum se temeau să le copieze...

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev s-a pronunţat în mod deschis marţi pentru piratarea oricăror produse străine de către Rusia, propunând ca ţara sa să nu mai plătească drepturi de autor şi brevete statelor care au impus sancţiuni Moscovei în urma campaniei sale militare în Ucraina, relatează agenţia de presă EFE şi publicaţia rusă Kommersant.

„Tot ceea ce ne mai rămâne de făcut este să aprobăm normele privind utilizarea proprietăţii intelectuale. Fără niciun fel de licenţe şi plata drepturilor de autor! Aceasta va fi, printre alte măsuri, sancţiunea noastră împotriva drepturile lor intelectuale!”, a propus el pe contul său de Telegram.

În mod explicit, Medvedev propune legalizarea piratării „oricăror” produse străine „de la filme la software-uri industriale” de către Rusia, notează Kommersant.

„Mulţumim, într-adevăr, celor care au dezvoltat diverse programe care permit utilizarea fără licenţă a produselor lor intelectuale costisitoare”, a afirmat el, recunoscând că astfel vor putea fi „piratate” aceste produse în „regim de sancţiuni personale”.

Potrivit lui Medvedev, astfel de măsuri vor fi un fel de represalii la restricţionarea vânzării către Rusia a drepturilor de utilizare a proprietăţii intelectuale.

„A la guerre comme a la guerre” („La război ca la război”), remarcă ironic Medvedev în postarea sa, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, funcţie creată special pentru el de către preşedintele Vladimir Putin după demisia guvernului pe îl conducea.

Fostul preşedinte rus (între 2008 şi 2012) a subliniat că ţările neprietenoase „nu au suficient curaj (…) să admită că sancţiunile lor ‘infernale’ au eşuat lamentabil. Nu funcţionează”.

„Am reuşit să înlocuim marea majoritate a produselor industriale şi a bunurilor de consum cu produse proprii, iar restul cu mărci asiatice. În plus, importurile paralele funcţionează şi datorită lor primim aceleaşi mărci occidentale ca întotdeauna, în timp ce proprietarii lor nu primesc nimic”, a spus el.

Prin urmare, susţine el, „totul merge ca de obicei: americanii profită de Europa umilită, care suportă această situaţie şi pierde bani”, conform EFE.

„Chiar şi FMI prognozează o creştere economică a Rusiei în acest an”, susţine ironic Dmitri Medvedev.

După începerea campaniei militare a Rusiei împotriva Ucrainei, ţările occidentale au introdus mai multe pachete de sancţiuni împotriva Rusiei. A fost instituită inclusiv o interdicţie privind furnizarea de software. Marile companii IT care furnizau software industrial şi de altă natură au părăsit şi ele Rusia. De asemenea, marile studiouri de film au încetat să acorde licenţe pentru difuzarea filmelor şi serialelor lor în Rusia, conform Kommersant.

În acest context, Institutul pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi economiei din Moscova propusese anterior Ministerului Dezvoltării Digitale să permită întreprinderilor să folosească software-ul occidental fără licenţă.

În acelaşi timp, FMI a estimat că majoritatea ţărilor, inclusiv Rusia, vor evita o recesiune în 2023, conform unei previziuni proprii actualizate.

FMI se aşteaptă ca PIB-ul să crească cu 0,3% în Rusia în acest an, în timp ce în octombrie prezisese o scădere de 2,3%. În caz că aceasta se va întâmpla, Rusia va evita recesiunea timp de doi ani consecutiv, notează în ediţia sa de marţi The Moscow Times.

Evaluările autorităţilor ruse sunt însă mai pesimiste. Ministerul Dezvoltării Economice de la Moscova se aşteaptă la o scădere a creşterii economice cu 0,8% în acest an, conform ziarului citat.

Un sondaj din decembrie efectuat de Banca Centrală a Rusiei în rândul a 30 de economişti sugerează o scădere de 2,4%, puţin mai mult decât rezultatul anticipat în noiembrie (-2,1%).

Analizând prognoza FMI, economista şefă de la Alfa-Bank, Natalia Orlova, afirmă că unii experţi au considerat că dacă nu a existat o recesiune profundă în Rusia în 2022, aceasta nu va exista nici în 2023.

Dar, în opinia sa, un rezultat neaşteptat de bun în 2022 nu înseamnă că anul acesta nu va exista o recesiune profundă în Rusia. Prognoza ei este una dintre cele mai pesimiste de pe piaţă: -6,5% în 2023, potrivit The Moscow Times.

În condiţiile actuale din Rusia, PIB-ul a încetat să reflecte starea reală a economiei, spune şi Konstantin Sonin, profesor la Universitatea din Chicago: când „500.000 de persoane părăsesc ţara într-un an – mai mult decât în oricare dintre anii 1990 – asta înseamnă deja că ţara se află într-o criză economică gravă”.

O dinamică pozitivă a PIB-ului rusesc din ultimele luni poate fi asociată cu creşterea producţiei industriei militare din cauza războiului Rusiei în Ucraina, conform unor experţi.

Dar tancurile, rachetele, artileria, gloanţele şi uniformele militare rămân pe câmpurile de luptă, fără a spori bunăstarea populaţiei ruse, concluzionează The Moscow Times.

În acelaşi timp, unii experţi occidentali au sesizat faptul că, în pofida sancţiunilor, Rusia continuă să aibă acces la produse occidentale pe care le importă prin foste republici sovietice, precum Georgia, Belarus, Kîrgîzstan şi Kazahstan.

#Dmitri Medvedev #Furt

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.