Consensul politic în Republica Moldova a fost o excepție în cei 35 de ani de independență. Printre momentele importante în care partidele parlamentare au reușit să depășească divergențele se numără adoptarea Declarației de Independență, în 1991, și votul din 2005, când Legislativul a susținut obiectivul integrării europene și a adoptat Legea privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului.

Votul din 2005 rămâne un exemplu relevant de cooperare între forțele politice, în care diferențele doctrinare au fost puse în plan secund în favoarea unor obiective considerate de importanță strategică pentru țară.

Au existat și alte inițiative sociale sau tehnice care au întrunit voturi din tabere diferite, dar consensul politic a fost mai degrabă o excepție decât o regulă. În general însă, polarizarea politică a îngreunat cooperarea dintre guvernare și opoziție, chiar și în chestiuni de interes național.

De ce au reușit politicienii atât de rar să pună interesul național mai presus de interesele de partid?
Care a fost/este cel mai mare obstacol în calea colaborării dintre guvernare și opoziție?
În ce condiții poate fi justificat un compromis cu opoziția și unde trebuie trasată linia roșie, mai ales când sunt în joc independența, securitatea și orientarea europeană a R. Moldova?
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al presiunilor geopolitice asupra R. Moldova, ar trebui partidele proeuropene să negocieze un pact național privind securitatea și integrarea europeană? Dacă da, ce ar trebui să conțină acesta?
Poate exista un consens național durabil fără o înțelegere minimă asupra identității istorice și lingvistice a Republicii Moldova? Cum pot fi depășite aceste divergențe fără a adânci diviziunile din societate?
Ce ar trebui să facă actuala clasa politica pentru ca următorii ani să nu fie încă o perioadă de confruntare și oportunități ratate?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 23 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mihai Ghimpu, fost președinte al Parlamentului și fost președinte interimar al Republicii Moldova și Ion Tăbîrță, analist politic.

#Ion Tăbîrță #Mihai Ghimpu #Realitatea te priveste

Participanții la mitingul de la Tiraspol au votat o pretinsă rezoluție. Aceștia cer Moldovei să anuleze TVA pentru antreprenorii locali și vor implicarea comunității internaționale, pentru a preveni blocarea economică a regiunii.

De asemenea, presa din regiune scrie că se mai cere și reluarea procesului de negocieri în format 5+2. Procesul a fost stopat, din cauza că Federația Rusă și Ucraina sunt părți ale unui război.

O altă solicitare este ca organizațiile și comunitatea internațională să stabilească în mod independent cum sunt încălcate drepturile omului în cazul populației Transnistriei.

„Sunt convins că evenimentul de astăzi este un răspuns la provocarea pe care, din păcate, timpul ne-o prezintă iar și iar. Atât independența, cât și dreptul la libertate necesită efort, energie, conștiință de sine. Și astăzi suntem martorii tuturor acestor lucruri. Facem întotdeauna apel la comunitatea internațională, la toți participanții la formatul 5+2 și așa mai departe. Sunt încrezător că toată lumea ne va auzi”, a transmis liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Vineri, numeroși cetățeni au fost aduși în centrul Tiraspolului, pentru a protesta împotriva măsurilor fiscale adoptate de administrația constituțională în privința companiilor din stânga Nistrului.

Presa a scris că evenimentul ar fi organizat de servicii speciale transnistrene și rusești, iar oamenii ar fi. fost forțați să vină la reuniune. Cu minim două săptămâni înainte de eveniment, pe rețelele de socializare și online a fost lansată o campanie masivă de manipulare și dezinformare, cu referire la protest și pretinsele presiuni economice ale Chișinăului asupra regiunii transnistrene.