Containerele îngrămădite pe vasele uriașe care transportă absolut totul, de la anvelope auto la smartphone-uri, se răstoarnă într-un ritm alarmant, trimițând anual milioane de dolari pe fundul oceanului. Deoarece serviciile de livrare în această periodă sunt hipersolicitate, probabilitatea de a comite erori mecanice de acest gen, crește considerabil.

Industria de transport maritim se confruntă cu cea mai mare creștere a numărului de containere pierdute din ultimii șapte ani. Peste 3.000 de încărcături au căzut în mare anul trecut, iar altele peste 1.000 au căzut peste bord până acum de la începutul anului.

Asemenea accidente perturbă lanțurile de aprovizionare pentru sute de comercianți cu amănuntul și producători americani.

La o analiză mai aprofundată, cauzele acestor incidente pot fi ușor determinate. Vremea imprevizibilă, navele mari care permit stocarea containerelor cu produse mai sus ca niciodată, și aranjarea lor într-o manieră precară, în condițiile în care se urmărește livrarea cât mai rapidă, sunt câteva dintre acestea.

În contextul dat de pandemie și boomul înregistrat în cadrul comerțului online, și mai cu seamă necesitatea permanentă de viteză în livrarea produselor, creează condiții precare care pot aduce rapid la producerea accidentelor de acest gen.

„Orice mișcare greșită poate pune în pericol încărcăturile și întregul echipaj”, susțin autoritățile maritime.

Pericolele variază începând de la stivuitorii care blochează incorect cutiile unele peste altele până la căpitanii care nu își schimbă traseul pentru a evita furtunile, încercând să economisească cât mai mult combustibil și timp.

Cu 226 de milioane de containere expediate în fiecare an, pierderea a 1.000 poate părea ca o picătură în ocean, însă totul este mult mai complex. „Este un procent foarte mic pierdut”, a declarat Jacob Damgaard, director asociat de prevenire a pierderilor la Britannia P&I la o conferință din Singapore, pe 23 aprilie. „Dar chiar și acest mic procent, constituie o pierdere financiară foarte mare. Spre exemplu cele de anul acesta constituie aproximativ 54,5 milioane de dolari”.

#containere cazute in mare #pierderi financiare uriase

Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit despre Republica Moldova în discursul susținut miercuri, 23 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, la New York. Șeful statului român a avertizat că Moldova este afectată atât de consecințele economice ale războiului din Ucraina, cât și de presiunile hibride atribuite Federației Ruse.

„România este un ferm susținător al Republicii Moldova în fața acestor provocări. România rămâne și cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în Uniunea Europeană, împărtășindu-i propria noastră experiență în domeniul aderării și oferindu-i sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru continuarea parcursului său european”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele României a vorbit și despre sprijinul acordat Chișinăului în domeniul energetic. El a menționat că România și-a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova, pe fondul perturbărilor provocate de război.

În discursul său, Nicușor Dan a extins avertismentul la nivel european, afirmând că amenințarea Rusiei nu se limitează la Ucraina.

„Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice”, a spus președintele român.

Potrivit lui, aceste acțiuni urmăresc să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și să descurajeze sprijinul european pentru Ucraina. Nicușor Dan a amintit și incidentele în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, inclusiv cazul unei drone care s-a prăbușit peste o clădire rezidențială, provocând victime și pagube materiale.

„România va fi alături de Ucraina și de poporul său care acționează în legitima lor apărare atâta timp cât este nevoie”, a declarat el.

Șeful statului român a pledat, totodată, pentru creșterea cheltuielilor militare în contextul amenințărilor de securitate din regiune: „Trebuie să descurajăm amenințarea rusă și, din păcate, nu o putem face decât cu creșterea cheltuielilor militare”, a spus Nicușor Dan, precizând că România susține obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli militare și că, în acest an, nivelul este de 3,7% din PIB.

Discursul lui Nicușor Dan a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, desfășurată la New York.